Fost ministru al Justiţiei acuză slugile PSD de la CSM: Dănileţ a luptat pentru o Justiţie independentă!

Fostul ministru al Justiției în Guvernul condus de Dacian Cioloș, Raluca Prună, consideră că excluderea lui Cristi Danileț din magistratură este una „hazardată”.

„La mulți ani, Cristi Danileţ! Îți doresc ani frumoși, în care să rămâi același optimist incurabil, fidel principiilor de dreptate socială și ideii de datorie de a face binele public. Este ziua ta de naștere, poate cea mai grea azi, dar poate și ziua în care cei mai mulți oameni din cetate, de profesii și simpatii politice diferite, cu trasee profesionale diverse, se gândesc toți la tine.

1. De ce este decizia administrativă adoptată ieri de secția de judecători a CSM discutabila?

Pentru ca aplică sancțiunea cea mai gravă – excluderea din profesie, unui judecător foarte notoriu, fost membru al CSM, un vârf al imaginii concrete a luptei pentru o justiție independentă în România. Cristi Dănileț nu este așa de ieri sau de alaltăieri. Ci de peste 20 de ani. Și nu operează cu lozinci, ci cu fapte concrete între care amintesc binele public cel mai amplu: educația juridică în școli devenită nu de mult materie școlară, după mii de ore și de kilometri în care jud. Dănileț a mers neobosit, din școală în școală, ca să explice pe înțelesul tuturor ce este legea, de ce trebuie să o cunoaștem și de ce justiția este un serviciu public. Jud. Dănileț nu este un începător și este un om liber. E păcat că CSM pare să facă din calitatea de om liber ceva imputabil în patria noastră. Într-o lume normală, judecătorul nu poate fi ținut într-un turn de fildeș în care să îi fie imputat că face un sport (fie și karate), își tunde gardul viu, curăță o piscină sau pur și simplu scrie despre ce știe cel mai bine.

Motivarea acestei decizii hazardate a secției de judecători a CSM va urma. Va urma și apelul la ICCJ care nu mă îndoiesc că va pune înainte de orice considerent proporționalitatea acestei sancțiuni. Cred că decizia CSM este hazardată căci, dacă nu va fi infirmată, va deschide calea în care ORICARUI magistrat din România, inclusiv actualilor membri CSM sau actualului șef al Inspecției Judiciare, i se vor putea imputa oricând aceleași abateri disciplinare care să conducă la sancțiunea excluderii din profesie.

2. Pe ce text de lege se intemeiază decizia CSM la propunerea Inspecției Judiciare?

Pe articolul 99 litera (a) din legea 303/2004 privind statutul magistratului. Ministrul și juristul reputat Catalin Predoiu a clarificat că acest text a fost introdus în lege în 2011 – urmare a unui studiu făcut cu experți olandezi și germani. Întâi ca studiul informează, nu produce decizia politica. Apoi, ludic vorbind, cum iarna nu e va vara, nici Olanda sau Germania nu sunt România. Nu cunosc ca un judecător olandez sau german să fi fost exclus din profesie pentru ca merge cu bicicleta sau pentru că își tunde gardul viu.

Textul spune așa:

„Art 99

Constituie abateri disciplinare:

a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu; […] „.

Sintagma „atingere adusă onoarei sau probității profesionale sau prestigiului profesiei” este problema. Curtea Constituțională a decis în 2017 că o dispozițe similară din legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat este neconstuțională:

” […] 25. Așa fiind, Curtea constată că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, este neconstituțională și contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat. Prin urmare, necircumstanțierea expresă a infracțiunilor a căror săvârșire este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a sintagmei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” de avocat din cadrul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, republicată, creează astfel premisa aplicării acesteia în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare” (Decizia nr. 225/2017)

3. Ce este și când este de făcut?

Având în vedere istoria includerii în lege a acestui text, asumată transparent de actualul ministru al justiției, răspunderea ministerială MORALĂ pentru efectele neintenționate ale aplicării sale disproporționate nu poate fi exclusă. O atitudine morală reclamă repararea situației și propunerea imediată de eliminare din lege a unui text lipsit de claritate și precizie. Și pentru aceasta nu este nevoie de nicio dezbatere publică, de nicio consultare, de nicio așteptare a deciziei ICCJ unde decizia administrativă a CSM va fi atacată de jud. Dănileț. Este nevoie exclusiv de bună credință, de asumarea unei erori în amestecarea eticului (codului deontologic) cu disciplinarul, fapt ce încalcă standarde internaționale în materie. Este nevoie, de ce nu, de curajul politic al asumării unei ordonanțe de urgență. Căci sunt urgente limitarea subiectivului în aplicarea sancțiunilor disciplinare și limitarea puterii discreționare a Inspecției Judiciare – o inspecție cu mult mai puternică acum decât în vremurile pre-aderare. Restul e bla, bla, la care toate vocile se alătură căci eroarea e mult prea gravă și consecințele au trecut deja granițele satului nostru mic”, a spus Raluca Prună.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.