Administratorii pensiilor private avertizează: Ultimele măsuri fiscal-bugetare desfiinţează Pilonul II și duc spre faliment România

Măsurile propuse de proiectul de OUG pentru Pilonul II de pensii private desfiinţează de facto acest sistem de economisire a populaţiei pentru vârsta pensionării, cu efecte devastatoare asupra veniturilor viitoare ale românilor, asupra pieţei de capital, întregului sector financiar şi economiei româneşti în ansamblul ei.

APAPR, organizaţie care apară interesele a peste 7 milioane de români, avertizează că prin proiectul de OUG toţi cei care au contribuit la pensiile private obligatorii sunt încurajaţi să îşi retragă economiile realizate prin muncă cinstită timp de 11 ani la Pilonul II de pensii, economii prin care aceştia au devenit cel mai important investitor în economia românească. Acest îndemn la retragerea economiilor îi va lăsa mai săraci în viitor, când, la vârsta pensionării, nu îşi vor mai putea completa veniturile necesare traiului zilnic. Pe fondul declinului demografic de notorietate această măsură va condamna definitiv românii la sărăcie şi captivitate faţă de sistemul public de pensii, din ce în ce mai împovărat de volumul plăţilor pe care trebuie sa le onoreze lună de lună.

Mai mult decât atât, renunţând la Pilonul II romanii vor pierde dreptul de a lăsa moştenire banii economisiţi pentru pensie. În acelaşi timp pentru mai bine de 50% dintre români Pilonul II reprezintă singura sursă de economisire. Odată cu intrarea în vigoare a măsurilor, aceste economii vor dispărea, cei mai mulţi dintre români fiind puternic tentaţi să se îndrepte către un consum imediat.

Aceste măsuri pun în pericol nu doar pensiile private viitoare ale românilor, ci şi economia României în ansamblu. Noul proiect de OUG va reduce semnificativ cea mai importantă acumulare de capital autohton din istorie, mărind astfel dependenţa ţării, atât a bugetului de stat, cât şi a sectorului privat, de finanţările externe. Măsurile vor avea un impact negativ masiv şi imediat asupra pieţei de capital şi vor creşte costul de finanţare a datoriei publice.

În acelaşi timp, măsurile compromit promovarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) la statutul de piaţă emergentă, ceea ce ar fi însemnat un avantaj semnificativ pentru economia României. În perspectivă, marile proiecte de infrastructură ale României vor fi şi ele grav afectate. În acest context, prevederea care îşi propune să stimuleze investiţiile fondurilor de pensii în infrastructură devine goală de conţinut.

Prin aceste măsuri Guvernul creează un cadru legislativ ostil de natură să izoleze România faţă de mediul de afaceri internaţional. În acelaşi timp, administratorii Pilonului II sunt anihilaţi de combinaţia reducerii cu 67% a comisioanelor de administrare, concomitent cu noi cerinţe nerealiste de capital.

Cei care vor mai contribui la Pilonul II, obligaţi să investească în proiectele derulate de stat

Prevederile referitoare la pensiile private obligatorii, prezentate deja de Ministerul Finanţelor duc la desfiinţarea acestuia, odată ce administratorii sunt obligaţi să investească în parteneriatele public-private derulate de stat şi să-şi dubleze capitalizarea.

Concret, ordonanţa încurajează românii care au contribuit la pensile private să se retragă, la cerere din acest fond, în schimbul unui comision de 2% din valoarea pe care o au de încasat, deşi în acest fel rămân fără nicio formă de economisire, depinzând în totalitate de pensiile publice, bazate pe contribuţiile vărsate de angajaţi, care plătesc o cotă din salariul minim pe economie.

În al doilea rând sunt vizaţi administratorii sistemului de pensii, pe de o parte anihilaţi de combinaţia reducerii cu 80% a comisioanelor de administrare (ordonanţa prevede că nu pot percepe mai mult de 1%, din care 0,5% varsă la stat) iar pe de alta de noi cerinţe de majorare a capitalului la aproximativ 800 de milioane de euro (de două mai mult decât toate comisioanele încasate în cei 11 ani de funcţionare a sistemului).

Prevederile din ordonanţă care se referă la Pilonul II de pensii private:

Art. 80 – Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După litera h) a alineatului (1) al articolului 25 se introduce o nouă literă, lit. h^1), cu următorul cuprins:
”h^1) proiecte strategice de investiţii în parteneriat public-privat aprobate prin hotărâre a Guvernului;”

2. La articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

”(3) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv.
3. La articolul 32, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) şi (7), cu următorul cuprins:

„(6) O persoană, participantă la un fond de pensii, se poate retrage, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond.

(7) În cazul retragerii unui participant înainte de deschiderea dreptului la pensie privată acestora li se transferă activele cuvenite din care se reţine un comision de retragere reprezentând 2% din aceste active.”

4. La articolul 35, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată decât la cererea expresă a acestora.”

5. La Articolul 60, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Capitalul social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii este echivalentul în lei, calculat şi actualizat în raport cu valoarea contribuţiilor participanţilor, respectiv:

a) 5% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este sub 100 milioane euro;

b) 7% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este între 100 milioane euro şi 500 milioane euro;

c) 10% din valoarea contribuţiilor, dacă aceasta este peste 500 milioane euro;”

6. La articolul 86, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

” (1) Comisionul de administrare se constituie prin:

a) deducerea unui cuantum din contribuţiile plătite, dar nu mai mult de 1%, cu condiţia ca această deducere să fie făcută înainte de convertirea contribuţiilor în unităţi de fond, din care 0,5 puncte procentuale din suma totala ce face obiectul operaţiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat să fie virată la Casa Naţională de Pensii Publice;

b) deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei.”