Aglomerație pe Marte. China a reuşit să pună un mic robot pe suprafaţa Planetei Roșii

China a reuşit sâmbătă să pună cu succes pe suprafaţa planetei Marte micul său robot teleghidat Zhurong, ceea ce constituie o premieră pentru ţara asiatică, a indicat televiziune publică CCTV, notează AFP.

Asolizarea pe Planeta Roşie este deosebit de complicată şi numeroase misiuni europene, sovietice şi americane s-au soldat în trecut cu eşecuri.

China a mai încercat să trimită o sondă pe Marte în 2011 în cursul unei misiuni comune cu Rusia. Însă încercarea a capotat şi Beijingul a decis apoi să continue aventura singur.

Chinezii au lansat astfel la sfârşitul lui iulie 2020 de pe Pământ misiunea lor nelocuită Tianwen-1, numită după sonda trimisă în spaţiu, notează AFP, preluată de agerpres.ro.

Acesta este alcătuit din trei elemente: un orbitator (care se învârte în jurul planetei), un asolizor (care a aterizat pe Marte) şi la bord un robot teleghidat, Zhurong.

Numele Zhurong a fost ales după un sondaj online şi se referă la zeul focului în mitologia chineză. Un simbolism justificat de numele în chineză al lui Marte: „huoxing”, literalmente „planeta de foc”.

Începând cu anii 1960, peste 40 de misiuni spaţiale au fost consacrate planetei Marte, mai puţin de jumătate fiind însă încununate de succes şi doar americanii reuşind să plaseze rovere pe scoarţa marţiană.

Perseverance

NASA a reuşit în luna februarie să plaseze pe suprafaţa lui Marte roverul Perseverance, conceput pentru a se putea deplasa pe Planeta Roşie. Este cel de-al cincilea dispozitiv de acest fel care reuşeşte să se deplaseze pe suprafaţa lui Marte, însă primul a cărui misiune este de a descoperi dovezi ale unor urme trecute de viaţă.

Perseverance este cel mai mare şi mai complex vehicul trimis până acum pe Marte. Cântăreşte o tonă şi este echipat cu un braţ în lungime de peste doi metri.

Luna trecută, în cadrul aceleiaşi misiuni, NASA a reuşit cu succes zborul pe Marte a minielicopterului Ingenuity, care a devenit primul vehicul motorizat ce a zburat pe o altă planetă.

Al-Amal (”Speranţa”)

Sonda Al-Amal (”Speranţa”) este prima sondă arabă trimisă spre Marte.

A fost lansată în iulie anul trecut de Emiratele Arabe Unite, devansând cu câteva zile sonda chineză Tianwen-1 şi roverul american Perseverance.

Al-Amal, aflată pe orbita marţiană din februarie, a fost concepută pentru a pătrunde secretele climei Planetei Roşii.

Schiaparelli

În 2016, modulul european de asolizare Schiaparelli, botezat după astronomul italian din secolul al XIX-lea Giovanni Schiaparelli, s-a prăbuşit pe suprafaţa planetei Marte. Europa a reuşit însă să plaseze pe orbită sonda de explorare Trace Gas Orbiter (TGO).

Victimă a dificultăţilor tehnice agravate de pandemia de coronavirus, misiunea ruso-europeană ExoMars, care preconiza trimiterea în vara lui 2020 a unui robot care să foreze solul marţian, a fost amânată până în 2022.

Curiosity

Roverul american Curiosity a ajuns pe orbita planetei Marte în august 2012. Încă activ pe Marte, roverul a demonstrat că planeta a fost propice vieţii microbiene într-un trecut îndepărtat şi ar fi putut, la un moment dat, sa întrunească condiţiile necesare dezvoltării vieţii.

În mai 2018, Phoenix, un modul de asolizare american, a sondat permafrostul planetei confirmând prezenţa apei îngheţate.

Spirit şi Opportunity

Doi roboţi geologici americani au ajuns pe suprafaţa planetei Marte în ianuarie 2004 în cadrul unei misiuni pline de rezultate, care a continuat până în 2010 pentru Spirit şi până în 2018 în cazul lui Opportunity.

Acesta din urmă, care deţine recordul celei mai lungi distanţe parcurse în spaţiul extraterestru (45 de kilometri), a trimis pe Terra peste 200.000 de imagini şi dovezi ale descoperirii unor urme de medii umede.

Mars 2 şi 3

Sonda Mariner 9 a devenit, în noiembrie 1971, primul satelit artificial al lui Marte, realizând o hartă fotografiată detaliată a planetei şi punând în evidenţă urme de vulcanism şi de eroziune fluvială.

În decembrie, sonda sovietică Mars 3 a ajuns pe suprafaţa marţiană, însă modulul de asolizare a funcţionat doar 20 de secunde.

Cu câteva zile înainte, Mars 2 reuşise să se plaseze la rândul său pe orbită, dar modul de asolizare s-a prăbuşit.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *