Alegeri în Republica Moldova. Partidul Democrat, dispus să discute o viitoare alianţă cu toate partidele din parlament

Preşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova, Vlad Plahotniuc, a admis că formaţiunea sa politică ar putea negocia cu orice alt partid reprezentat în Parlament, în vederea formării unei majorităţi. El a declarat, în cadrul unui briefing de presă susţinut duminică seara, după închiderea secţiilor de votare, că Partidul Democrat nu are politicieni cu care nu acceptă să discute şi nici subiecte pe care nu doreşte să le abordeze.

„Partidul Democrat va continua proiectele sociale începute şi va iniţia şi altele noi. Este încă devreme să discutăm despre formula politică în care noi vom realiza aceste lucruri, dar ceea ce pot să vă asigur eu este că fiecare mandat primit de Partidul Democrat (…) va lucra pentru cetăţeni, pentru a face viaţa oamenilor noştri mai bună. Indiferent de diferenţele doctrinare dintre partidele care vor fi în Parlament, politicenii din Moldova trebuie să aibă un singur scop: să facă viaţa oamenilor noştri mai bună.

Noi, cei din Partidul Democrat, nu suntem supăraţi pe nimeni, nu avem politicieni cu care nu acceptăm să discutăm, noi nu avem subiecte pe care nu vrem să le discutăm, noi nu vom pune condiţii, dar nu vom accepta nici condiţionalităţi. Noi vrem să lucrăm pentru ţară şi să facem tot ce ne-am angajat la întâlnirile noastre cu oamenii”, a afirmat Plahotniuc.

Vlad Plahotniuc a primit sugestii să facă o coaliție post electorală cu pro-europenii. Nu i-a atacat direct (în campanie – n.e), dar nici nu i-a lăsat să apară în spațiul public. Dar Plahotniuc are și opțiunea unei coaliții patriotice. În numele actualei doctrine asumate de partidul de guvernământ, care se numește Pro Moldova, se poate spune: hai să rezolvăm problema transnistreană, hai să facem o coaliție patriotică și să ne reîntregim țara. Și asta poate să includă în primul rînd independenții, dacă vor fi suficient de mulți, pentru a se obține o majoritate parlamentară, susține analistul Dan Dungaciu.

Dar se poate și o coaliție amplă, a PD alături de Socialiști și indepenți care să ajungă astfel să aibă peste 75 de mandate. Iar o astfel de coaliție patriotică poate fi justificată și de Dodon, care va spune că astfel se acceptă planul lui de reglementare a problemei transnistrene.

Mai poate fi varianta unui scor surprinzător, bun al coaliției ACUM, care teoretic e posibil luînd în calcul voturile obținute de Maia Sandu la ultimele alegeri parlamentare. Tot teoretic, alianța ACUM, alături de independenți, ar putea obține peste 50% (din locurile în Parlament – n.e), însă din datele de până acum acesta e scenariul cel mai puțin probabil.

Ultima variantă, este cea a alegerilor anticipate, asta în cazul în care cele trei mari formațiuni care vor accede în Parlament nu vor putea articula o formulă de colaborare. Cel mai periculos scenariu rămâne cel al marii coaliții patriotice.

Expertul politic Vladimir Socor a declarat pentru Europa Libera că Occidentul s-r pregăti de o coaliție între PD și PSRM, la Chișinău, iar un indiciu ar fi și faptul că de câteva luni încoace, președintele pro-rus Igor Dodon a primit multe invitații în Occident, nu numai zilele trecute la NATO, dar și la Paris, și la Londra, și în alte capitale europene.

Partidul Socialiștilor a câștigat la alegerile parlamentare de duminică votul politic în circumscripția națională, acumulând 31,35% din voturi sau 18 mandate, iar cu alte 16 mandate câștigate în circumscripțiile uninominale este pe cale să obțină cele mai multe locuri în parlament. Sunt rezultate sugerate de datele Comisiei Electorale Centrale, după numărarea voturilor din aproape 99% procese verbale, în urma alegerilor parlamentare. Pe locul doi, la votul politic în circumscripția națională s-a situat blocul opoziției pro-europene ACUM, cu 26,35% din voturi, sau 14 mandate.

Dar ACUM a câștigat doare 12 mandate în circumscripțiile uninominale, clasându-se al treilea după numărul total de locuri în parlament, 26. Partidul Democrat de guvernământ, chiar dacă s-a situat al treilea la votul politic, obținând 23,87% sau 13 mandate, a recuperat în circumscripțiile uninominale, unde a câștigat cele mai multe mandate, 18, sau 31 în total, așa încât se situează pe locul doi în clasamentul general. Partidul Șor, ultimul care a mai intrat în parlament, a obținut 8,4% la votul politic, adică cinci mandate, și altele două în circumscripții uninominale acumulând un total de 7. Au mai fost aleși trei candidați independenți, inclusiv doi în circumscripțiile din regiunea transnistreană.

Prezența la vot a fost de numai 49,21% mai mică decât la alegerile parlamentare precedente. Rezultatele alegerilor au demonstrat că socialiștii și democrații au poziții mai puternice în sudul și nordul țării, iar Blocul electoral ACUM este mai prezent în centrul țării și în capitală.

Majoritatea covârșitoare a alegătorilor care au participat la referendumul de duminică inițiat de Partidul Democrat de guvernământ s-au pronunțat atât pentru micșorarea numărului de deputați de la 101 la 61, cât și pentru posibilitatea de a retrage mandatele deputaților înainte de termen, dacă acești nu-și îndeplinesc obligațiile.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Rusu, a spus că pentru micșorarea numărului deputaților s-au pronunțat 730 de mii de alegători, iar împotrivă – peste 260 de mii, potrivit rezultatelor parțiale. Pentru posibilitatea revocării mandatelor s-au pronunțat peste 790 de mii de alegători, iar împotrivă – peste 200 de mii.

Participarea la referendumul care nu produce consecințe juridice a fost de aproximativ 39% din alegători, mai mică decât participarea la alegeri, care a fost și aceasta redusă, de numai 49,22%.

Pentru prima dată în Republica Moldova, cei 101 deputați sunt aleși în baza sistemului electoral mixt, o combinație între sistemul reprezentării proporționale și cel majoritar.

Pentru 50 de deputați s-a votat, ca și până acum, pe liste de partid. Iar 51 de deputați sunt aleși în cadrul a 51 de circumscripții uninominale, câte un deputat pentru fiecare circumscripție.

La alegerile din 24 februarie, prezența la urne a fost de peste 49% din alegătorii înscriși pe liste sau circa 1 milion 451 mii de votanți.