Alegerile din Republica Moldova, o alegere între Rusia și Europa

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, care vor avea loc pe 24 februarie, ar putea genera un Parlament difuz, întărind clivajul dintre forțele pro-ruse și cele pro-occidentale, într-o vreme în care îngrijorările legate de corupția și starea democrației de acolo i-a degradat relațiile cu Uniunea Europeană, scrie Reuters.

Uniunea Europeană încheiase un acord cu Republica Moldova, în anul 2014, care viza acorduri comerciale mai apropiate și legături politice cu aceasta, oferindu-i chiar și asistență financiară, dar a devenit destul de critică la adresa Chișinăului, dată fiind situația reformelor promise de politicienii moldoveni.

Aflată între statul membru UE România și Ucraina, Republica Moldova a fost copleșită de scandaluri, iar Guvernul său a eșuat în a livra standarde de viață mai bune, împingând astfel o bună parte din votanți către socialiști, care doresc legături mai apropiate cu Rusia.

Igor Dodon, liderul socialiștilor, a câștigat președinția, în anul 2016, cu mențiunea că mandatul său nu este pus la bătaie de alegerile de pe 24 februarie.

Șantajul lui Putin

Alegerile parlamentare din Moldova sunt considerate ca un test între o alegere «pro-rusă» sau «pro-europeană», ca scrutinul prezidențial din Ucraina din martie, scrie „Le Monde“. Președintele rus Vladimir Putin, a romis în cursul vizitei președintelui Dodon la Moscova, la 30 ianuarie, ridicarea embargoului asupra importurilor de fructe, legume și vin, și o relaxare a reglementărilor pentru cei circa 170 de mii de moldoveni aflați în Rusia într-o situație precară. Dar, în ambele cazuri, liderul de la Kremlin subliniat că o decizie finală va fi anunțată abia în… martie, deci după alegeri.

„Vom supraveghea împreună progresele, „nu e nevoie să mai spunem că în Rusia nu sîntem indiferenți față de viitorul Parlament moldovenesc, care va forma guvernul. Dezvoltarea relațiilor ruso-moldovene va depinde în mare măsură de el.” Analistul Nicu Popescu, a declarat, citat de cotidianul francez, că spusele lui Putin amintesc „de Ucraina în 2004, cînd sprijinul Moscovei era atît de manifest încât devenise grotesc. Atunci, rușii oferiseră facilități ucrainenilor de a lucra în Federația Rusă mult mai generoase decât pentru celelalte state ale CSI, dar cu condiția de a nu se apropia de Occident. Moscova își pune speranța și în Transnistria. Electoratul acesteia, odată revenit sub autoritatea Chișinăului, să dea greutate aleșilor pro-ruși.

Cu toate că în ultimele luni președintele moldovean, Igopr Dodon a făcut naveta la Moscova, el nu poate ignora nici realitățile economice: 60% din exporturile Republicii Moldova se îndreaptă către Europea, față de doar 10% în Rusia; și aceasta nu numai din cauza embargoului, scrie cotidianul francez. , Cei mai mulți analiști spun că „Rusia nu are altceva de propus decât un sistem fondat în mod esențial pe redistribuirea rentei petroliere, sub un control al statului din ce în ce mai strâns, și cu moștenirea contestată a oligarhiei, inegalităților și corupției”.

Igor Dodon a efectuat zeci de vizite în Rusia în cei peste doi ani de când este preşedinte al Republicii Moldova, însă până în acest moment nu a întreprins nicio vizită în România sau Ucraina.

Dezinformarea rusă

Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a insinuat, zăptămâna trecută, că statele occidentale ar putea instiga la manifestaţii violente la Chişinău, după modelul protestelor Maidan de la Kiev din 2014, dacă Partidul Socialiştilor obţine victoria în alegerile legislative din Republica Moldova.

„Dacă socialiştii vor câştiga alegerile, Occidentul ar putea încuraja forţele de dreapta să organizeze evenimente de tip Maidan la Chişinău şi să încerce să-l demită pe preşedintele” Igor Dodon, a declarat Patruşev, într-un interviu pentru cotidianul Komsomolskaya Pravda, informează agenţia de ştiri Tass.

Patruşev a explicat că „sondajele de opinie arată că Partidul Socialist al preşedintelui Igor Dodon, care doreşte întărirea relaţiilor cu Rusia şi Uniunea Europeană, conduce în cursa electorală”.

„Însă aceste lucruri nu mulţumesc Occidentul, aşa că sprijină forţele de dreapta care încearcă să-l discrediteze pe preşedintele Dodon şi să convingă oamenii că socialiştii ar trebui excluşi din campania electorală”, a adăugat Patruşev, afirmând că Rusia „ar dori ca alegerile din Moldova să fie corecte şi imparţiale”.„Aceasta este ceea ce am văzut în Ucraina în anul 2014, când a avut loc o lovitură de stat”, a adăugat oficialul rus.

Preşedintele ucrainean de la acel moment, prorusul Viktor Ianukovici, a fost înlăturat de la putere la sfârşitul lunii februarie 2014, în urma unor manifestaţii sângeroase în zona Maidan Nezalezhnosti (Piaţa Independenţei) din Kiev, capitala Ucrainei. Rusia a acuzat Statele Unite că au orchestrat protestele fata de Ianukovici, pe care acesta a încercat fără succes să le reprime.

Ce spun sondajele

Trei formațiuni politice ar intra în Parlament, pe liste de partid, potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor. Este vorba de Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat și Blocul electoral ACUM Platforma DA și PAS.

Partidul Socialiștilor ar acumula aproximativ 43% la alegerile parlamentare, pe lista națională, fiind urmat de Partidul Democrat cu 17% și Blocul electoral ACUM cu 14 la sută, potrivit unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor.

Alte formațiuni politice nu ar trece pragul electoral de 6%. Aproximativ 12,5% din respondenți nu au prezentat o opțiune de vot.
Președintele Igor Dodon se bucură de cea mai mare încredere a populației, fiind urmat, la distanță, de copreședinta Blocului ACUM, Maia Sandu și de premierul Pavel Filip, potrivit datelor sondajului.

Cercetarea denotă că o mare parte din respondenți nu au încredere în corectitudinea alegerilor și faptul că acestea sunt libere, iar majoritatea consideră reformele din Republica Moldova ca ineficiente.

Schimbările instituționale frecvente desfășurate în domeniul electoral nu contribuie la stabilitatea sistemului electoral, a menționat președintele Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu.

De asemenea, potrivit sondajului, ceva mai mult de 22% din respondenți ar opta pentru aderarea Republicii Moldova la NATO, iar peste 60 la sută ar fi împotrivă. 41% din respondenți s-au pronunțat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar aproape 43 la sută – la Uniunea Eurasiatică.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1195 de respondenți, în perioada 1-14 februarie, la comanda filialei din Republica Moldova a unei instituții de educație electorală din cadrul CSI.

Analiștii spun că scrutinul nu va genera o majoritate clară în Parlament, ceea c ear putea duce la alegeri anticipate, într-un orizont scurt de timp. Republica Moldova a devenit o zonă gri, un teren al nimănui, aflat la frontiera dintre Est și Vest. Iar elitele, care sunt în fruntea țării acum, se bucură de această situație, pentru că așa au ajuns în postura de a fi cei care fac regulile jocului, care le scriu și rescriu, nefiind trași la răspundere nici de Bruxelles, dar nici de Moscova, spun experți citați de Reuters.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *