Aliaţii Kievului se întâlnesc la Ramstein. Zelenski aşteaptă „decizii ferme” în privinţa tancurilor

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski aşteaptă „decizii ferme” din partea liderilor din domeniul apărării din NATO şi din alte ţări partenere, care se întâlnesc vineri la Ramstein, în Germania, pentru a discuta despre cum poate fi întărită capacitatea Ucrainei de a înfrunta forţele ruseşti, în special cu tancuri de luptă moderne, relatează Reuters.

Întâlnirea de la baza aeriană din Germania continuă seria reuniunilor de acest gen, în aşa-numitul format Ramstein, care au avut loc de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în urmă cu aproape 11 luni.

Discuţiile se vor concentra asupra viitoarelor livrări de arme, principalul punct de interes fiind tancurile germane Leopard 2, pe care le au în dotare armate din întreaga Europă. Berlinul are drept de veto asupra oricărei decizii de export al tancurilor, iar guvernul cancelarului Olaf Scholz a părut până acum reticent în a autoriza acest lucru, de teamă să nu provoace o escaladare din partea Rusiei.

Unii aliaţi spun însă că îngrijorarea Berlinului este exagerată, în condiţiile în care Moscova este deja pe deplin angajată în război, iar Kremlinul declară cu regularitate că transferurile de arme occidentale ar prelungi conflictul şi ar spori suferinţa în Ucraina.

„De fapt, acum aşteptăm o decizie din partea unei capitale europene, care va activa lanţurile pregătite pentru cooperare în ceea ce priveşte tancurile”, a declarat Zelenski în mesajul video de joi seara. „Ne pregătim pentru reuniunea de mâine de la Ramstein. Ne aşteptăm la decizii puternice. Ne aşteptăm la un pachet puternic de ajutor militar din partea Statelor Unite”, a spus el.

Zelenski: Sarcina cheie a statului nostru şi a partenerilor noştri este de a intensifica sentimentul Rusiei că nu va realiza nimic în Ucraina.

Atât Ucraina, cât şi Rusia s-au bazat în principal pe tancurile T-72 din epoca sovietică, care au fost distruse cu sutele în timpul războiului pe care Vladimir Putin l-a declanşat la 24 februarie anul trecut, numindu-l o „operaţiune militară specială” menită să apere Rusia şi pe vorbitorii de limbă rusă.

Ucraina şi aliaţii săi acuză Moscova de un război neprovocat pentru a acapara teritoriu şi pentru a anula independenţa unei foste republici sovietice vecine.

De la declanşarea conflictului, ţările occidentale au asigurat o aprovizionare constantă cu arme pentru Ucraina.

Statele Unite au anunţat joi o nouă asistenţă militară pentru Ucraina în valoare de până la 2,5 miliarde de dolari, inclusiv sute de vehicule blindate şi sprijin pentru apărarea aeriană a Ucrainei. Ajutorul include 59 de vehicule de luptă Bradley şi 90 de transportoare blindate de trupe Stryker, a precizat Departamentul american al Apărării într-un comunicat. În total, de la începutul invaziei, Statele Unite au alocat Ucrainei un ajutor de securitate în valoare de peste 27,4 miliarde de dolari.
Problema spioasă a întâlnirii de la Ramstein rămâne însă decizia Germaniei cu privire la tancurile Leopard 2, ea făcând obiectul unor fricţiuni între Berlin şi Washington, potrivit presei.

Surse guvernamentale germane declarau că Berlinul va acţiona în problema tancurilor Leopard, dacă Washingtonul va accepta să trimită, la rândul său, tancuri Abrams în Ucraina. Or, tancurile Abrams nu au fost incluse în anunţul de joi al Statelor Unite.

O PORTIŢĂ PENTRU UN COMPROMIS

Cu toate acestea, noul ministru german al apărării, Boris Pistorius, a spus că el nu are cunoştinţă de nicio condiţie ca Ucraina să primească simultan tancuri americane şi germane.

„Nu am cunoştinţă de o astfel de stipulare”, a declarat Pistorius pentru televiziunea germană ARD când a fost întrebat dacă acest lucru înseamnă că tancurile Abrams şi Leopard trebuie să fie livrate în acelaşi timp. Este o poziţie care lasă deschisă posibilitatea unui acord vineri, notează Reuters.
Retincenţele se explică în special prin faptul că aliaţii Ucrainei din Occident au dorit să evite ca NATO să pară că se confruntă direct cu Rusia şi au ezitat să trimită guvernului de la Kiev cel mai puternic armament al lor. Rusia, între timp, profită de aceste ameninţări pentru a-şi întări discursul propagandistic ameninţător.
Ucraina are însă nevoie de tancuri pentru a se apăra, pentru a recuceri teritoriile ocupate şi nu plănuieşte să atace Rusia, a declarat joi Zelenski la televiziunea ARD.

„De la Washington la Londra, de la Paris la Varşovia, se aude un singur lucru: Ucraina are nevoie de tancuri. Tancurile sunt cheia pentru a pune capăt războiului în mod corespunzător. Este timpul să nu mai tremurăm în faţa lui Putin şi să facem pasul final”, a scris pe Twitter şi consilierul lui Zelenski, Mikhailo Podoliak.

Între timp, directorul CIA, William Burns, a venit în secret în capitala Ucrainei, Kiev, pentru a se întâlni cu Zelenski. Nu se ştie exact când a avut loc vizita, dar The Washington Post scrie că ar fi avut loc la sfârşitul săptămânii trecute şi că Burns l-a informat pe Zelenski despre analizele pe care le are în legătură cu planurile militare ale Rusiei.

Pe front, luptele cele mai intense continuă să se dea în regiunea industrială strategică Donbas, la graniţa de est a Ucrainei cu Rusia. Statul Major General al forţelor armate ucrainene a declarat că forţele ruse au bombardat oraşul Bahmut, principala ţintă a Rusiei în provincia Doneţk, care, împreună cu provincia Luhansk, formează Donbasul. Orăşelul minier Soledar, situat la aproximativ 20 km de Bahmut, a fost de asemenea sub tiruri – forţele ruse spun că au controlul la Soledar, în timp ce surse ucrainene spun că armata lor încă luptă aici.