Angela Merkel i-a cerut președintelui turc Recep Erdogan să pună capăt ofensivei militare din nordul Siriei
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că în cadrul unei discuții telefonice cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a propus liderul german să aleagă între Turcia și Partidul Muncitoresc al Kurdistanului, împotriva căruia Ankara desfășoară o operațiunile militară în nordul Siriei.
“Am vorbit la telefon cu Merkel. Anterior, ministrul de Externe al Germaniei a anunțat despre suspendarea vânzărilor de arme Turciei… I-am spus lui Merkel: Priviți ce spune MAE-ul vostru. Noi suntem aliați NATO sau ați primit în NATO o organizație teroristă, iar noi nu știm? E o abordare foarte stranie. Sunteți cu noi sau cu teroriștii?”, a declarat Erdogan la postul turc de televiziune NTV.
Cancelarul german Angela Merkel i-a cerut duminică președintelui turc Recep Tayyip Erdogan într-o convorbire telefonică să pună capăt de îndată ofensivei militare din nordul Siriei, avertizându-l că ar putea destabiliza și mai mult regiunea și crea condiții pentru o revigorare a Statului Islamic.
Berlinul informează că în conversația cu Erdogan, Merkel a cerut încetarea imediată a operațiunii militare în Siria.
“Subiectul central al discuției a fost situația din nord-estul Siriei după demararea acolo a unei operațiuni militare turce. Cancelarul s-a pronunțat pentru o încetare imediată a operațiunii militare. În pofida intereselor legitime ale Turciei în domeniul securității, această operațiuni amenință cu migrarea a unei părți semnificative a populației, cu destabilizarea regiunii și consolidarea pozițiilor ISIS”, se spune într-un comunicat al guvernului german.
Un avertisment similar făcuse mai devreme și guvernul francez printr-un purtător de cuvânt, care a exprimat și îngrijorarea Parisului față de fuga a 800 de persoane afiliate ISIS dintr-o tabără păzită de kurzi în zona atacată de Turcia. Familiile jihadiștilor francezi cer guvernului francez să îi repatrieze pe ei și pe copiii lor ”de urgență”, după ce aceștia au evadat din închisoare.
”Înainte ca situația să se înrăutățească, înainte să fie uciși sau răniți copii inocenți, înainte ca prizonierii străini să se disperseze în haosul sirian, guvernul francez și guvernele europene trebuie să reacționeze și să reacționeze în conformitate cu dreptul umanitar internațional și cu principiile fundamentale privind protecția copiilor”, a scris într-un comunicat ”Colectivul familiilor unite”.
Franța își exprimă îngrijorarea după evadarea acestor familii și cere Ankarei să pună capăt pe cât de repede posibil ofensiva împotriva kurzilor.
”În mod evident suntem îngrijorați cu privire la ce s-ar putea întâmpla și de aceea vrem ca Turcia (…) să oprească pe cât de repede posibil intervenția începută, pe care evident am condamnat-o”, a spsu Sibeth Ndiaye, purtătoarea de cuvânt a guvernului francez.
Într-o apariție televizată, duminică, președintele Erdogan a spus însă că amenințările cu sancțiuni și embargouri pe arme din partea puterilor occidentale nu vor opri ofensiva turcească din nordul Siriei.
Miniştrii de externe din Uniunea Europeană vor discuta luni despre ofensiva militară lansată de Turcia împotriva miliţiilor kurde din nordul Siriei şi vor dezbate posibilitatea de a impune sancţiuni Ankarei, după ce au solicitat deja autorităţilor turce să pună capăt incursiunii din cauza impactului umanitar, informează EFE.
Tensiunile dintre comunităţile kurdă şi turcă ar putea creşte în Germania
Tensiunile în Germania între persoanele cu rădăcini kurde şi turce ar putea creşte în contextul ofensivei militare a Turciei în nordul Siriei împotriva luptătorilor kurzi, a avertizat duminică un expert, citat de dpa.
Fără o soluţionare paşnică, Germania ar putea fi martora unei radicalizări a taberelor turcă şi kurdă, a declarat pentru dpa cercetătorul politic Burak Copur, expert în Turcia, care a atras atenţia că nu poate fi exclusă o escaladare.
„Noi, aici, în Germania, stăm pe un butoi cu pulbere”, a insistat Copur, care a adăugat că „problema kurdă este un conflict de identitate nesoluţionat în Turcia care este importat în Germania prin intermediul imigraţiei”.
Se estimează că în Germania trăiesc circa 1,2 milioane de oameni cu descendenţă kurdă, majoritatea dintre ei opunându-se ferm ofensivei Turciei în nordul Siriei.
Mulţi dintre ei au participat la marşuri împotriva ofensivei turce şi sunt îngrijoraţi în primul şi în primul rând de situaţia rudelor lor. „Când am vorbit la telefon, auzeam cum explodează bombele. Trăiesc şi muncesc în Germania, dar mă simt ca şi cum aş fi în mijlocul unui război. Împotriva kurzilor are loc o epurare etnică”, a acuzat Leylan Mela-Abdullah, care trăieşte în oraşul german Siegen şi care este de acord că tensiunile între comunităţile kurdă şi turcă sunt în creştere.
„În timp ce kurzii plâng şi se roagă ca invazia să ia sfârşit, comunităţile turce afiliate Ditib se roagă pentru victoria (preşedintelui turc Recep Tayyip) Erdogan”, spune ea, folosind acronimul pentru Uniunea Turco-Islamică pentru Afaceri Religioase. Ditib a respins informaţiile potrivit cărora ar organiza astfel de rugăciuni.
Totuşi, comunitatea turcă din Germania, care este dominată de islamici conservatori, se pronunţă majoritar în favoarea ofensivei militare a Ankarei în nordul Siriei, aminteşte dpa.