Apelul președintelui francez Emmanuel Macron , inclusiv în limba română, pentru reformarea UE

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a publicat luni pe site-ul preşedinţiei franceze un text în mai multe limbi, printre care şi în limba română, cu titlul „Pentru o Renaştere europeană”, în care se adresează cetăţenilor din Europa în contextul apropierii alegerilor pentru Parlamentul European.

”Cetăţeni ai Europei, Îmi permit astăzi să mă adresez direct vouă, nu doar în numele istoriei şi al valorilor care ne unesc, ci şi pentru că este urgent. Peste doar câteva săptămâni vor avea loc alegerile europene, decisive pentru continentul nostru. Nicicând nu a fost Europa mai necesară de la cel de-al doilea Război Mondial până astăzi, şi totuşi niciodată nu s-a aflat ea într-un mai mare pericol decât acum.

Brexit-ul este simbolul acestui pericol. Simbol al crizei Europei, care nu a ştiut să răspundă nevoilor de protecţie a popoarelor în faţa marilor şocuri care au zdruncinat lumea contemporană. Totodată este un simbol al riscului european. Riscul nu este apartenenţa la Uniunea Europeană, ci minciunile şi iresponsabilitatea care pot să o distrugă. Cine le-a spus britanicilor adevărul despre viitorul lor după Brexit? Cine le-a vorbit despre pierderea accesului la piaţa europeană? Cine a evocat riscurile la care se expune pacea din Irlanda dacă se revine la graniţele din trecut? Închiderea în sine naţionalistă nu propune nimic; este o reacţie de respingere fără proiect. Iar această capcană ameninţă întreaga Europă: cei care exploatează furia oamenilor răspândesc ştiri false şi fac promisiuni deşarte”, scrie Macron în document.

Acesta susţine că europenii trebuie să rămână fermi.

”În faţa acestor manipulări, noi trebuie să rămânem fermi. Mândri şi lucizi. Să spunem mai întâi ce este Europa. E un succes istoric: reconcilierea unui continent devastat, într-un proiect inedit de pace, de prosperitate şi de libertate. Să nu uităm niciodată acest lucru. Un proiect care şi astăzi ne protejează în continuare: ce ţară ar putea acţiona singură în faţa strategiilor agresive ale marilor puteri? Cine ar putea pretinde că este suveran, de unul singur, în faţa giganţilor din domeniul digital?

Cum am putea noi rezista la crizele capitalismului financiar fără moneda euro, care este o forţă pentru întreaga Uniune? Europa mai înseamnă şi miile de proiecte care au schimbat, în viaţa cotidiană, chipul teritoriilor noastre, o şcoală renovată aici, o şosea construită acolo, ori accesul la Internet în bandă largă care se extinde şi dincolo. Este o luptă şi un angajament de zi cu zi, deoarece atât Europa, cât şi pacea, nu sunt un dat imuabil. În numele Franţei, eu duc neîncetat această luptă pentru progresul Europei şi pentru apărarea modelului european. Noi am arătat că ceea ce ni se spunea că e inaccesibil, şi anume crearea unei apărări europene sau protecţia drepturilor sociale, este posibil, mai scrie preşedintele Franţei.

Acesta spune că ”trebuie să facem mai mult, şi mai repede, deoarece mai există o capcană, a statu quo-ului şi a resemnării”.

Într-un editorial publicat luni seara în mai multe publicaţii din Uniunea Europeană (UE), preşedintele francez Emmanuel Macron propune o ”reaşezare a spaţiului Schengen” în vederea restabilirii ”libertăţii în securitate”.

Şeful statului francez preconizează, de asemnea, ”o poliţie a frontierelor comună şi un birou european al azilului, obligaţii stricte de control, o solidaritate europeană la care să contribuie fiecare ţară europeană, sub autoritatea unui Consiliu European de Securitate Internă”.

”Nicio comunitate nu creează un sentiment de apartenenţă dacă ea nu are limite pe care să le protejeze”, pledează Macron în editorialul său, publicat în ziare în 28 de ţări, inclusiv în Franţa, în Le Parisien şi publicaţiile regionale din cadrul grupului Ebra.

”Frontiera este libertatea în securitate”, continuă el. ”Trebuie, astfel, să reaşezăm spaţiul Schengen: toţi cei care vor să participe la el trebuie să îndeplinească obligaţii de responsabilitate (control riguros al frontierelor) şi de solidaritate (aceeaşi politică de azil, cu aceleaşi reguli de primire şi refuz)”.

Spaţiul Schengem este o zonă de liberă circulaţie în care controalele la frontieră sunt abolite în perioade normale. El este alcătuit, în prezent, din 26 de ţări, între care 22 de stete membre UE.

Franţa a restabilit controale la frontieră în seara atentatelor de la 13 noiembrie 2015. Ele au fost prelungite în mod sistematic de atunci, la şase luni, din cauza ameninţării teroriste.

Acestea nu sunt nişte controale sistematice, ci o posibilitate de a proceda la verificări ale identităţii la frontiere, prin derogare de la regulile cu privire la libera circulaţie.

Frontierele terestre, cu Belgia, Luxemburg, Germania, Elveţia, Italia şi Spania sunt vizate, dar şi frontierele aeriene şi maritime.

În total, şase ţări au reintrodus controale la frontiere interne din cadrul spaţiului Schengen – Franţa, Germania, Austria, Danemarca, Suedia şi Norvegia -, invocând probleme de securitate, dar şi deplasări transfrontaliere ale unor migranţi care au intrat ilegal în UE.

Mai multe state şi Comisia Europeană (CE) îşi exprimă cu regularitate îngrijorarea faţă de faptul că aceste măsuri derogatorii devin puţin câte puţin norma şi pot să conducă la un moment dat la sfârşitul spaţiului Schengen.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *