Armonizare UE. Profesia de moașă, recunoscută legal și în România

 

 

 

Un grup de parlamentari social-democrați și independenți au depus la Senat un proiect de lege ce prevede recunoașterea legală, în România, a profesiei de moașă, și înființarea Colegiului Național al Moașelor ca for profesional.

 

„În prezent reglementările existente cu privire la exercitarea profesiei de moaşă nu sunt armonizate cu reglementările Uniunii Europene în domeniu. Aproximativ 1.000 de persoane au obţinut licenţă de moaşă prin absolvirea de programe universitarea de stat acreditate, dar sunt neintegrate adecvat sau deloc în sistemul de sănătate. Posturile care ar trebui să fie deţinute de moaşe sunt ocupate de alţi lucrători din sănătate, care nu au competenţele necesare. Absolventele facultăţilor se află în imposibilitatea de activare şi deci, de practicarea profesiei pentru care statul le-a finanţat”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Profesia de moașă este una liberală și vizează îngrijirea materno-infantilă, diagnosticarea și supravegherea sarcinii,  sănătatea sexuală a femeii, consiliere, recoltarea de probe biologice și interpretarea rezultatelor, asistența mamei în timpul travaliului, planningul familial etc., dar și îndeplinirea unor practici preventive sau de urgență.

Controlul şi supravegherea exercitării profesiei de moaşă sunt realizate de Ministerul Sănătăţii şi de CNMR. Moaşa nu este funcţionar public, având în vedere natura profesiei şi obligaţiile fundamentale ale acesteia.

Inițiatorii legii propun ca moașele să/și desfășoare activitatea în sectorul privat și în regim independent în colaborare cu furnizorii de servicii medicale.

Nu pot exista profesia de moașă persoanele care nu au calificarea necesară, care au fost condamnate definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii în împrejurări legate de exercitarea profesiei. De asemenea,  orice acțiuni ce contravin bunelor moravuri sau  demnității profesiei de moașă vor duce la suspendarea dreptului de liberă practică. Proiectul mai prevede excepţii de la obligaţia înscrierii în Colegiul Naţional al Moaşelor din România a moaşelor, „cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene care sunt stabilite în vederea exercitării profesiei în unul din aceste state, atunci când se deplasează pe teritoriul României pentru a exercita în regim temporar sau ocazional activităţile de moaşă”. Moaşa răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legale şi a statutului CNMR, iar analizarea şi soluţionarea cazurilor de malpraxis se fac de către Colegiu. De asemenea, răspunderea disciplinară a moaşelor cu drept de liberă practică nu exclude răspunderea penală, contravenţională, civilă sau materială.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.