Asociaţia Composesoratului Cisla / Asociaţia Composesorală Borşa, un TUN DE 60 DE MILIOANE DE EURO GAURĂ ÎN BUGETUL STATULUI

Defrișarea pădurilor statului a devenit în România un sport național, sport la care câțiva “băieți deștepți” cu spate politic și legături unde trebuie excelează.
Deși poate părea o poveste veche, dat fiind că de la primele acte materiale au trecut aproape 14 ani, povestea de mai jos este extraordinar de actuală și ilustrează perfect modul în care mafia pădurilor și politicienii își dau mâna pentru a fura zeci de mii de hectare de pădure.
Tunul despre care vorbim are în centru două Asociații: Asociația Composesoratului Cisla și Asociația Composesoratului Borșa.
Prima Asociație, Cisla, a fost înființată printr-un fals grosolan în 2005, prin sentința civilă 2/06.10.2005 a judecătoriei Vișeu de Sus (ANEXA 1 Hotarare judecatoreasca +emitere titlu de la OCPI MM). Decizia a fost dată de judecător Mariana Şimon, soția deputatului PSD Gheorghe Şimon (ministru al economiei în perioada 2017 – 2018). Înființarea Asociației Cisla s-a făcut prin fals întrucât soția deputatului PSD, judecător Mariana Șimon, a autorizat „REÎNFINŢAREA Asociației Composesoratului Cisla” în condițiile în care această Asociație nu a existat înainte de 1948 și care conform Legii 247/2005 trebuia înființată.
Șmecheria cu reînființarea celor două Asociații a fost necesară pentru ca, ulterior, acestea să poată pretinde, în fals, că trebuie să li se retrocedeze patrimoniul pe care l-au deținut înainte de 1948.
Pe scurt, povestea este: două entități moderne (Asociaţia Composesoratului Cisla şi Asociaţia Composesorală Borşa), fără a avea legătură cu Composesoratul Borşa (cel din 1948), au solicitat şi primit în total 23.100 ha de pădure, în baza documentelor de proprietate ale Composesoratului Borşa (1948), care deţinea doar 6221 de ha. Rezultă astfel un furt legalizat prin fals de 16.900 de ha de pădure (ANEXA 2 STUDIU – final).

Pentru a ajunge la acest rezultat, primul pas a fost să solicite restituirea a 6056 de hectare de pădure care ar fi aparținut în 1948 Composesoratului Borșa. Conform extrasului de carte funciară, din cei 6056 de hectare de pădure care ar fi aparținut în 1948 Composesorartului Borșa, 650 erau ai statului roman (conform raportului anexat „Situaţia proprietatilor forestiere in anul 1948 – Ocolul Silvic Borşa – Direcţia Silvică Maramureşşi adresa 6817/15.07.2010 a DS Maramureș).
Pentru ca protejații PSD s-au trezit destul de târziu iar mafia pădurilor acționa deja din plin iar pe teritoriul administrativ al oraşului Borsa, se retrocedaseră deja suprafeţe mai mari de pădure decât existau în proprietate privată înainte de 1948 (23.100 ha faţă de 6056 ha), a fost luată la țintă pădurea din Valea Vaserului (celebră pentru că este situată pe ruta mocăniței), care a aparținut Casei Autonome a Pădurii Statului şi este actualmente în proprietatea statului.
Mai mult, Asociaţia Composesoratului Cisla, nu a formulat cerere la Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Borşa în termenul legal de 40 de zile prevăzut de legea 247/2005 şi HG 980/2005 (deoarece la data limită nu era înfiinţată asociaţia), ci au formulat o cerere antedatată, înregistrată cu acelaşi număr cu cererea formulată de Composesoratul Cisla (care nu a existat şi nu exista din punct de vedere juridic), însă cei dintâi s-au folosit de această entitate inexistentă pentru a crea confuzie în rândul autorităţilor şi cu ajutorul căreia şi-au însuşit o suprafaţă de 6056 de ha de pădure, pe care o exploatează de 14 ani, obţinând beneficii de minim 20 de milioane de euro (ANEXELE 3 si 4).
Pasul doi a fost făcut în numele Asociaţiei Composesorale Borşa, pentru care s-a solicitat și obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pe o suprafaţă de 17.000 de ha de pădure, în baza unei sentinţe judecătoreşti emisă de Judecătoria Aleşd nr. 217/2004, care a fost dată în baza unor acte false, aceştia solicitând în instanţă 11.000 de ha de pădure, primind însă 17.000. Documentele prezentate în instanţă de Asociaţia Composesorală Borşa au fost aceleaşi cu cele prezentate de Asociaţia Composesoratului Cisla, anume cele referitoare la Composesoratul Nobil Borşa, care avea la 1864 o suprafaţă de 13.570 ha de pădure, dar care a fost redusă prin ieşirea celor 38 de mari composesori şi predarea unei suprafeţe de 5163 ha la Primăria Borşa după Reforma agrară din 1921, rezultând la nivelul anului 1948 că Composesoratul Borşa (urmaş al Composesoratului Nobil Borşa) mai deţinea în proprietate suprafaţa de 6221 de ha de pădure.
Evident, toate aceste ilegalități nu ar fi fost posibile fără implicarea preşedintei Judecătoriei Vişeu de Sus, Şimon Mariana, și a unui angajat de la Direcţia Silvică Maramureş, Darius Dobra, membru în colectivul de lucru care funcţionează pe lângă Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Maramureş. În schema de fraudare apar și fostul primar al oraşului Borşa, Şteţco Cornel Remus (văr al lui Şteţcu Toader-preşedinte al Asociaţiei Composesoratului Cisla), fostul şef al Ocolului Silvic Borşa, Fabian Ştefan (numit şef al Ocolului Silvic Silva Borşa SRL, entitate care administrează pădurea Asociaţiei Composesoratului Borsa – actualmente decedat).
Pentru sprijinul adus în furtul a 23.000 de ha de pădure, Darius Dobra fost numit în funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Composesoratului Cisla, dar a rămas și angajat al Direcției Silvice Maramureş, fiind în incompatibilitate conform Raportului 10447/02.10.2017 al Regiei Naţionale a Pădurilor. În plus, Dobra se pare că a primit și 1.000 de ha de pădure (ANEXA 5 Raport control RNP).
Caracatiţa de tip mafiot nu se opreşte aici, astfel că primarul oraşului Borşa, Timiş Ioan Sorin, împreună cu prefectul judeţului Maramureş, Vasile Moldovan şi preşedintele CJ Maramures, Zetea Gabriel (prin interpuşi), au susţinut demersurile de modificare a titlului de proprietate de pe numele Composesoratul Cisla pe Asociaţia Composesoratului Cisla, de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş, fapt de asemenea ilegal.
Evident, un astfel de tun nu se poate da fără ajutor de la București așa că în horă a intrat și directorul Direcţiei Păduri din Ministerul Apelor și Pădurilor, Gheorghe Mihalache, care nu a întreprins demersuri pentru ridicarea autorizaţiei de funcţionare a Ocolului Silvic Silva Borşa SRL, chiar daca acesta nu îndeplinea condiţiile de suprafaţă pentru a funcţiona, conform Codului silvic (Legea 46/2008).
Cum spuneam, povestea de mai sus se repetă în zeci de alte situații, politicul, administrația și justiția ajutând la furtul și distrugerea a sute de mii de hectare de pădure.
Vom reveni cu dezvăluiri despre modul în care cele două Asociaţii au dobândit pădurile în mod ilicit.