Asociațiile de magistrați, CRITICI dure la Dăncilă: Echipele pentru MCV, un dezastru!

Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația „Inițiativa pentru Justiție” trnasmit, printr-un comunicat de presă, că „dezavuează modalitatea netransparentă în care Guvernul României înțelege să se implice în comisia mixtă anunțată de primul-ministru cu privire la aplicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, ignorând reprezentarea magistraturii”.

Asociația critică faptul că în echipă nu au fost cooptați și magistrați, ci doar politicieni de rang inferior.

Autoritățile de la Bucuresti ar fi trimis la Bruxelles trei oameni de partid pentru a-i superviza pe diplomatii din MAE care reprezinta deja Romania in capitala Europei.

Una dintre tintele Guvernului este ridicarea MCV, in asa fel incat sa nu mai fie nevoit sa respecte recomandarile din rapoartele periodice ale CE. Pe de alta parte, magistratii din cele trei asociatii sustin ca nu se impune ridicarea monitorizarii Comisiei Europene si solicita mentinerea MCV.

Ziare.com a aflat ca unul dintre cei trei oameni trimisi la Bruxelles de Dancila este Victor Negrescu, fost ministru al Afacerilor Europene pana in toamna anului trecut. El a fost numit saptamana trecuta in functia de consilier onorific al premierului.

Negrescu a participat la intalnirea pe care Dancila a avut-o pe 11 martie cu prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (foto) .

Alti doi membri ai echipei vor fi Costin Radu Cantar si Ovidiu Hagima, potrivit unor surse politice citate de Adevarul.Cantar a fost numit de premierul Viorica Dancila avocat al Romaniei la Curtea de Justitiei a UE (CJUE) in luna mai a anului trecut, iar anterior a fost seful de cabinet al baronului PSD Ion Prioteasa, presedintele Consiliului Judetean Dolj.

Hagima este seful Directiei de Afaceri Europene din Ministerul Justitiei, fara a fi de profesie magistrat, ci functionar in minister, arata publicatia citata.

Toate informatiile despre cine va face parte din comisia mixta pe MCV sunt obtinute de presa pe surse, pentru ca oficial Palatul Victoria nu a dat nicio informatie.

„În consecință, recomandările emise de Comisie (denumite recomandări-cheie) nu apar opționale pentru Consiliu, dimpotrivă, sunt imperative, rapoartele MCV încercând să contribuie la orientarea eforturilor autorităților române prin recomandări specifice și evaluând progresele realizate. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, rapoartele emise de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare sunt considerate „texte de drept internațional pertinente” (a se vedea, spre exemplu, hotărârea pronunțată la 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva c. Bulgariei, nr.43800/12). La rândul său, Comisia de la Veneția citează frecvent rapoartele emise în cadrul acestui Mecanism, văzut ca obligatoriu, prin termenii utilizați în avize (a se vedea, spre exemplu, Avizul nr. 924/2018 privind modificare legilor justiției în România, Avizul nr. 501/2008 asupra adoptării unei legi noi cu privire la actele normative în Bulgaria ori Avizul nr.563/2009 asupra proiectului de lege privind confiscarea în favoarea statului a bunurilor dobândite nelegal din Bulgaria). La par.7 din Avizul nr.563/2009, se arată următoarele: „La momentul aderării țării la Uniunea Europeană, aceasta din urmă a solicitat, în cadrul procedurii de cooperare și evaluare a progreselor realizate ca o serie de măsuri specifice să fie adoptate, în special pentru a combate corupția și criminalitatea organizată. În cadrul Mecanismului de cooperare și verificare stabilit de Comisia Europeană, Bulgaria trebuie să („est notamment tenue de”) implementeze o strategie de combatere a criminalității organizate, cu un accent deosebit pe infracțiunile grave, spălarea banilor și confiscarea sistematică a bunurilor dobândite prin infracțiuni. De asemenea, la par.9 din Avizul nr. 591/2010asupra proiectului de lege privind modificarea legii puterii judiciare și asupra proiectului de lege privind modificarea Codului de procedură penală din Bulgaria se arată că „(…) expunerea de motive a proiectelor de legi explică faptul că autoritățile bulgare au elaborat aceste texte normative drept răspuns la problemele legate de lupta împotriva crimei organizate și a corupției pe teritoriul național, identificate în rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare,” arată cele 3 asociații.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *