Bolivia va expulza întreg personalul diplomatic venezuelean. Haosul se menține în țară

Guvernul interimar al Boliviei va expulza diplomaţii venezueleni aflaţi la post în La Paz pentru că au „încălcat regulile diplomaţiei amestecându-se” în problemele interne ale acestei ţări andine, a anunţat vineri şefa diplomaţiei boliviene, Karen Longaric, citată de AFP.

„Vom da un termen pentru a părăsi ţara personalului diplomatic al Ambasadei Venezuelei care reprezintă guvernul lui Nicolas Maduro pentru că s-a amestecat în afacerile interne ale statului”, a spus ea.

Guvernul preşedintei interimare Jeanine Anez l-a recunoscut joi pe opozantul Juan Guaido drept preşedintele interimar al Venezuelei, la fel ca şi alte 50 de ţări.

Fostul preşedinte al Boliviei, Evo Morales, poate să se întoarcă în ţară din exilul său în Mexic, dar va trebui „să răspundă în faţa justiţiei” pentru neregulile de la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie şi pentru „acuzaţiile de corupţie”, a afirmat vineri preşedinta interimară boliviană Jeanine Ánez, potrivit AFP.

Evo Morales „a plecat voluntar” în Mexic, iar dacă vrea să revină în Bolivia, „trebuie să ştie că va trebui să răspundă în faţa justiţiei. Există un delict electoral şi numeroase acuzaţii de corupţie în cadrul guvernului său”, a declarat Jeanine Ánez la prima întâlnire cu presa străină, la trei zile după ce s-a proclamat preşedintă interimară.

Evo Morales trăieşte de marţi în exil în Mexic, dar a dat asigurări miercuri că este dispus să se întoarcă în Bolivia pentru a „pacifica” situaţia.

De la anunţul demisiei sale duminică, susţinătorii săi manifestează zilnic şi au avut loc ciocniri cu forţele de ordine, în special în capitala La Paz.

Primul preşedinte indigen al Boliviei a fost şef al statului timp de aproape 14 ani, înainte de a se retrage. El s-a proclamat învingător al scrutinului de la 20 octombrie, pretinzând astfel un al patrulea mandat.

Însă opoziţia a acuzat existenţa fraudelor şi au avut loc numeroase manifestaţii, uneori extrem de violente. O revoltă în cadrul poliţiei şi în cele din urmă abandonarea sa de către armată l-au determinat să renunţe la preşedinţie.

Confruntări între poliție și susținătorii lui Morales

Cinci cultivatori de coca susţinători ai fostului preşedinte bolivian Evo Morales au fost ucişi vineri în cursul confruntărilor cu poliţia şi armata în apropiere de Cochabamba, potrivit unui jurnalist al AFP care a văzut trupurile neînsufleţite într-un spital din oraş, relatează France Presse.

Autorităţile boliviene nu au confirmat niciun deces în urma acestor violenţe, limitându-se să anunţe circa o sută de arestări. Media au informat la rândul lor privind un bilanţ de opt răniţi.

Comisia interamericană a drepturilor omului a confirmat totuşi cele cinci decese, precum şi un număr neprecizat de răniţi. Aceasta a denunţat într-un comunicat „utilizarea disproporţionată a forţei poliţieneşti şi militare”, în special a armelor de foc, pentru reprimarea manifestaţiilor.

Incidentele au izbucnit la periferia Cochabamba, unde mii de cultivatori de coca s-au înfruntat toată ziua cu forţele de ordine. Manifestanţii încercau să ajungă în centrul oraşului pentru a protesta împotriva noului guvern al preşedintei interimare Jeanine Anez. Ei au fost însă blocaţi de poliţie, care i-a împiedicat să ajungă pe un pod.

Manifestanţii „aveau arme, puşti, cocteiluri molotov, bazooka artizanele şi dispozitive explozibile”, a declarat comandantul poliţiei din Cochabamba, col. Jaime Zurita.

„Ei folosesc dinamită şi arme mortale precum puştile Mauser 765. Nici forţele armate şi nici poliţia nu sunt echipate cu un asemenea calibru, sunt îngrijorat”, a adăugat el.

Manifestanţii au fost dispersaţi după căderea nopţii de poliţia antirevoltă, sprijinită de armată şi de un elicopter.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Bolivia este în pragul haosului şi că există un vid de putere după ce Evo Morales a demisionat duminică din funcţia de preşedinte, relatează Reuters.

Într-o conferinţă de presă din capitala Braziliei de după summitul BRICS, Putin a spus că speră că oricine va veni la putere în Bolivia va continua să coopereze cu Rusia.

„Este o situaţie în care nu există nicio autoritate. Ţara este în pragul haosului”, a spus Putin.

„Totul se schimbă repede în America latină. Să sperăm că bunul simţ va prevala”, a adăugat el.

Moscova are interese comerciale în Bolivia, unde agenţia rusă de stat pentru energie nucleară construieşte un centru nuclear. Evo Morales a vizitat Rusia ultima dată în luna iunie, propunând ca domenii de cooperare exploatarea litiului şi a gazului din Bolivia.

Anterior în cursul zilei de joi, adjunctul ministrului de externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova este gata să coopereze cu preşedinta interimară a Boliviei, dar a subliniat că ea a venit la putere fără a dispune de cvorum în parlament.

Jeanine Anez, vicepreşedintă a Senatului bolivian, a devenit marţi preşedintă interimară, după ce Morales a demisionat în ceea ce a fost catalogat de Rusia drept „o lovitură de stat orchestrată”.

Ministerul rus de Externe a acuzat opoziţia Bolivia că a declanşat un val de violenţe care l-a împiedicat pe Morales să-şi încheie al treilea mandat de preşedinte.

Morales cere ONU, Papei şi ţărilor prietene din Europa să se alăture dialogului pentru pacificarea Boliviei

Evo Morales, care a renunţat la preşedinţia Boliviei, a cerut miercuri Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), ţărilor prietene din Europa şi Papei Francisc să se alăture dialogului pentru a pacifica ţara sud-americană, transmite EFE.

„Violenţa atentează la viaţa şi la pacea socială”, a scris Morales pe Twitter, care le-a solicitat celor menţionaţi să li se alăture bolivienilor în dialogul de aplanare a situaţiei din ţara lor.

Anterior, Morales a sugerat prezenţa ca mediatori în acelaşi proces a unor foşti conducători, precum uruguayanul José Mujica (2010-2015) şi spaniolul José Luis Rodríguez Zapatero (2004-2011).

Evo Morales a făcut aceste declaraţii la Radiodifuziunea Naţională din Uruguay, prilej cu care şi-a susţinut modul în care a condus ţara şi a declarat că, legal, continuă să fie preşedintele Boliviei deoarece Parlamentul încă nu a luat act oficial de demisia sa.

Într-o conferinţă de presă la Ciudad de Mexico, unde se află în azil politic, Morales a făcut apel la stabilirea unui dialog naţional pentru oprirea confruntării în Bolivia.

„Cât de bun ar fi un dialog naţional (…) la care să ia parte grupuri civice, politicieni care au pierdut alegerile, mişcări sociale din diverse sectoare!”, a arătat el.

Preşedintele demisionar a considerat că acestui dialog i se pot alătura ţări prietene, organisme internaţionale şi a susţinut că „dacă poporul bolivian o cere” este dispus să revină în ţară pentru a contribui la pacificarea acesteia, subliniind totodată că, „dacă nu există dialog naţional, va fi dificil de stopat confruntarea”.

Morales a criticat Organizaţia Statelor Americane (OSA) pentru facilitarea crizei din Bolivia prin denunţarea unor nereguli la scrutinul din 20 octombrie şi pentru că a permis ceea ce el califică drept lovitură de stat îndreptată împotriva sa.

„OSA nu este în slujba popoarelor latino-americane şi mai puţin a mişcărilor sociale. Este în serviciul imperiului nord-american”, a spus el.

Morales a adăugat că dacă se va stabili că nu a câştigat în primul tur, „atunci, respectând legile şi Constituţia, există un al doilea tur”.