Brazilienii au de ales la prezidențiale între candidatul extremei drepte, Jair Bolsonaro și cel al stângii, Fernando Haddad
Aproximativ 147 de milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică în mai mult de 80.000 de secţii de votare pentru a opta între Jair Bolsonaro şi Fernando Haddad, potrivit AFP .
Jair Bolsonaro pe Internet, adversarul său de stânga, Fernando Haddad, într-o favelă: cei doi finalişti ai primului tur în alegerile prezidenţiale din Brazilia şi-au jucat ultima carte sâmbătă pentru al doilea tur de scrutin, după trei săptămâni de campanie presărată de violenţe şi insulte.
Ultimele sondaje ale institutelor Ibope şi Datafolha, publicate sâmbătă seara, au arătat o scădere a avansului lui Jair Bolsonaro, candidatul extremei drepte la 54-55% din intenţiile de vot, faţă de 46-45% pentru Fernando Haddad, candidatul Partidului Muncitorilor (PT).
Criticat pentru că s-a îndepărtat de cele mai sărace pături sociale, Fernando Haddad a mizat pe o ultimă mobilizare a acestui rezervor tradiţional de vot al Partidului Muncitorilor.
Cadru universitar, traducător din Karl Marx, licenţiat în drept, filosofie şi economie, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Sao Paulo (USP), acest bărbat de 55 de ani aparţine aripii moderate a Partidului Muncitorilor. Refuzând să califice Venezuela lui Maduro drept democraţie, acest fiu de imigranţi libanezi este considerat de analişti ca fiind un social-democrat. Dar inamicii săi, în special tabăra militanţilor lui Jair Bolsonaro îl văd mai degrabă drept comunist cu intenţia de a „venezueliza” Brazilia.
În prezent, el propune un program în acord cu mentorul său. Referitor la economie, el doreşte să pună capăt îngheţării cheltuielilor publice decise de guvernul Temer, o întrerupere a privatizărilor, măsuri împotriva evaziunii fiscale, precum şi reducerea datoriei naţionale prin „revenirea la ocuparea integrală a forţei de muncă”.
Într-o ţară subminată de lupte între bande, unde omorul este comis în medie la fiecare zece minute, el pledează pentru o schimbare radicală a politicii antidrog actuale „greşită, nedreaptă şi ineficientă”, folosind drept exemplu experienţe de depenalizare din alte ţări; dar şi o îmbunătăţire a politicii de control al armelor de foc, care trebuie să fie „îmbunătăţită, prin întărirea urmăririi traseului acestora” şi o mai bună coordonare a serviciilor de informaţii pentru combaterea crimei organizate.
O altă temă centrală a alegerilor prezidenţiale vizează măsurile de combatere a corupţiei. Fernando Haddad pledează pentru „mai multă transparenţă”, dar consideră că „lupta împotriva corupţiei nu poate servi pentru a incrimina politica”. El nu uită educaţia în programul său. Candidatul PT vrea astfel să pună în valoare în programele educaţionale „o perspectivă incluziva, nerasistă, nesexistă şi nediscriminatorie faţă de comunitatea LGBT”.
Jair Bolsonaro, candidatul extremei drepte, considerat marele favorit al prezidenţialelor, şi-a făcut din reţelele de socializare „maşina lui de război”, având 15,4 milioane de abonaţi pe Facebook, Instagram şi Twitter. El a lansat la rândul său ultimele ofensive pe internet de la reşedinţa sa din Rio de Janeiro, dar schimbând radical tonul. Într-un mesaj pe Twitter, cel care nu şi-a ascuns niciodată admiraţia pentru anii dictaturii militare, s-a declarat dispus să „schimbe Brazilia”, dar prin „apărarea legilor şi respectarea Constituţiei”.
Născut la Glicerio, un orăşel din statul Sao Paulo, acest fiu al unor descendenţi de imigranţi italieni, şi-a început cariera în forţele armate, îmbrăţişând ulterior o carieră politică în Partidul Progresist (PP, de dreapta), unul din cele mai implicate în operaţiunea anticorupţie „Lava Jato” ( curăţenie expresă), iar apoi în Partidul Social-Liberal (PSL). La 63 de ani, militar în rezervă, atât grosier, cât şi rasist şi homofob, el încarnează candidatul „antisistem”. Urând stânga şi în special PT, aflat la putere din 2003 până la mijlocului anului 2016, dar şi contestatar al dreptei tradiţionale, el a ştiut să capteze voturile celor sătui de actuala clasă politică.
Cel care se consideră drept un „Trump tropical” şi-a axat campania pe lupta împotriva insecurităţii. Pentru aceasta, el vrea să instituie o scădere a vârstei de penalizare de la 18 la 17 ani, o flexibilizare a legislaţiei asupra portului de arme, considerând că acestea sunt „instrumente care pot fi utilizate pentru a ucide sau pentru a salva vieţi”, precum şi o „protecţie juridică” a poliţiştilor dacă aceştia ucid un suspect cu arma lor de serviciu.
În pofida cunoştinţelor limitate în economie, Bolsonaro şi-a atras simpatia investitorilor cu propuneri ultraliberale pentru ţara sa. Programul său economic prevede reducerea cu 20% a volumului datoriei, privatizând şi capitalizând o mare parte a întreprinderilor publice braziliene, crearea unui sistem paralel de pensionare prin capitalizare şi crearea unui super-minister al economiei, care le-ar regrupa pe cel al finanţelor şi pe cel al planificării.
Apărător al „valorilor”, aliat al evangheliştilor ultraconservatori, fostul militar vrea să acţioneze asupra educaţiei, întărind studierea matematicii, ştiinţelor şi limbii portugheze, „fără îndoctrinare şi nici sexualizare precoce”. O referire la obsesia unei părţi a dreptei dure, convinsă că şcolile braziliene pervertesc copiii cu idei marxiste şi iniţierea în sexualitate.