Bulgaria i-a retras cetăţenia oligarhului rus în domeniul telecomunicațiilor Serghei Adoniev

Sofia i-a retras cetăţenia bulgară milionarului rus în domeniul telecomunicaţiilor, Serghei Adoniev, din cauza unei condamnări vechi de 20 de ani în Statele Unite pentru fraudă, a informat miercuri Ministerul Justiţiei din Bulgaria, relatează Reuters.

Dornică să se alăture zonei Schengen, Bulgaria a declarat marţi că intenţionează să nu le mai permită străinilor bogaţi să cumpere cetăţenia în schimbul unor investiţii, afirmând că schema nu a reuşit să aducă beneficii economice semnificative statului membru UE.

În Bulgaria, străinii pot obţine un paşaport, care le deschide uşa aproape oricărei ţări UE, în schimbul unor investiţii între un milion de leva (580.922 de dolari) şi 2 milioane de leva. Investiţiile se pot face şi în titluri guvernamentale.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Justiţie bulgar a confirmat o informaţie publicată de Radio Europa Liberă potrivit căreia lui Adoniev i-a fost retrasă în mai cetăţenia bulgară în urma notificării că milionarul rus „ar fi fost condamnat în urmă cu 20 de ani în SUA pentru fraudă”.

Adoniev, în vârstă de 57 de ani, este co-fondatorul companiei de telefonie mobilă Yota, pe care i-a vândut-o miliardarului rus Alişer Usmanov. El deţine de asemenea acţiuni la compania rusă producătoare de smartphone-uri Yota Devices.

Serghei Adoniev se află pe locul 147 în clasamentul Forbes al celor mai bogaţi oameni din Rusia, cu o avere estimată la 700 de milioane dolari, şi a sponsorizat unul dintre candidaţii la ultimele alegeri prezidenţiale din Rusia, Ksenia Sobciak. El a primit paşaport bulgar în 2008.

Fondul neguvernamental anticorupţie din Bulgaria (ACF) a alertat autorităţile de la Sofia în legătură cu condamnarea lui Adoniev în ianuarie anul trecut. De asemenea, ACF a pus sub semnul întrebării dacă străinii sunt verificaţi corespunzător înainte de a li se acorda cetăţenia bulgară.

Comisia Europeană a avertizat miercuri că programele lansate de unele state membre privind vânzarea de paşapoarte şi premise de rezidenţă pentru investitori ar putea ajuta grupurile de crimă organizată să se infiltreze în blocul comunitar şi cresc riscurile de spălare de bani, evaziune fiscală şi corupţie, informează Reuters.

Acest avertisment este cuprins în primul raport cuprinzător al Comisiei Europene referitor la sistemele de acordare a cetăţeniei şi a dreptului de şedere pentru investitori, utilizate în mai multe state membre ale UE.

Potrivit executivului comunitar, chiar dacă sunt legale, aceste scheme sunt gestionate uneori în mod opac şi fără verificări suficiente asupra celor care achiziţionează paşapoarte şi vize. Comisia Europeană atrage de asemenea atenţia asupra riscurilor pentru întregul bloc comunitar, în condiţiile în care aceste paşapoarte şi vize emise de o ţară din UE conferă în mod automat drepturi în raport cu alte state membre, în special libera circulaţie şi accesul la piaţa internă a UE pentru desfăşurarea de activităţi economice, precum şi dreptul de a vota şi de a fi ales în alegerile europene şi locale.

„Statele membre trebuie să respecte pe deplin şi să aplice sistemul obligatoriu de control şi echilibru în vigoare, iar sistemele naţionale de acordare a dreptului de şedere pentru investitori nu ar trebui să facă excepţie de la regulă”, a declarat comisarul pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos.

În trei state membre ale UE (Bulgaria, Cipru şi Malta) exista în prezent sisteme prin care investitorilor li se acordă cetăţenia statului respectiv, în schimbul unor investiţii care variază între unu şi două milioane de euro. În aceste trei state membre, obţinerea cetăţeniei nu este condiţionată de obligaţia de a avea un domiciliu fizic şi nici alte legături reale cu ţara în cauza. De asemenea, 20 de state membre UE, inclusiv cele trei menţionate anterior, vând permise de rezidenţă străinilor care sunt dispuşi să investească în ţara-gazdă sume cuprinse între 15.000 de euro în Croaţia şi peste cinci milioane de euro în Luxemburg şi Slovacia.

Comisia Europeană nu a oferit estimări cu privire la sumele generate de statele membre UE care practică aceste scheme. Însă în luna octombrie a anului trecut ONG-urile Global Witness şi Transparency International au estimat că statele membre UE au strâns 25 de miliarde de euro sub formă de investiţii străine directe în ultimul deceniu de pe urma vânzării a cel puţin 6.000 de paşapoarte şi aproape 10.000 de permise de rezidenţă.

Executivul comunitar subliniază că ambele scheme prezintă unele riscuri şi a identificat unele deficienţe în programele derulate de Bulgaria, Cipru şi Malta, care nu verifică în mod suficient originea averii persoanelor care achiziţionează cetăţenia şi nici nu permit identificarea facilă a acestor persoane. De asemenea, raportul subliniază că aceste scheme ocolesc regulile UE care cer o reşedinţă efectivă într-un stat membru UE înainte de acordarea cetăţeniei.

Pentru a răspunde riscurilor prezentate de aceste scheme, Comisia va institui un grup de experţi din statele membre care va elabora, până la sfârşitul anului 2019, un set comun de verificări de securitate care să se aplice sistemelor de acordare a cetăţeniei pentru investitori.