Ca toți extremiștii, noul preşedinte brazilian atacă minorităţile şi ONG-urile

Noul preşedinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, şi-a preluat funcţia pe data de întîi ianurie şi a făcut deja cîteva anunţuri care suscită critici şi controverse. Considerat un lider de extrema dreaptă, Jair Bolsonaro a promis, printre altele, că va „debarasa” Brazilia de socialism şi că va lupta împotriva cartelurilor şi a traficului de droguri.Mai mult ca sigur, Jair Bolsonaro îl are ca model pe Donald Trump. Preşedintelui brazilian îi place să suprindă şi să intrige, recurge la formule verbale „spectaculoase” şi nu-şi ascunde cu nimic strategia ultra-liberală.

El a anunţat deja privatizarea a 12 aeroporturi şi a patru porturi, operaţiune de natură să atragă investiţii de un miliard şase sute de milioane de euro.

Liberalizarea economiei braziliene ar urma să fie accelerată de o echipă în fruntea căreia se află un nou ministru de finanţe, ultra-liberalul Paulo Guedes. Jair Bolsonaro speră, în acest sens, şi într-un sprijin american, şi probabil că nu întîmplător se arată dispus să accepte instalarea unei baze americane pe teritoriul brazilian. Un fel de război rece se anunţă la orizont pe continentul sud-american, în condiţiile în care Bolsonaro se arată îngrijorat de cooperarea militară dintre Rusia şi Venezuela…

Noul preşedinte brazilian consideră că armata ţării sale a fost neglijată, din motive ideologice, în ultimele decenii, dar că Brazilia trebuie să-şi asume un rol “dominant” în America de sud.

Jair Bolsonaro a mai confirmat transferarea ambasadei braziliene din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim, un nou semn de aliniere pe politica externă a Statelor Unite. De notat însă că sectorul agricol brazilian, foarte puternic, nu este de acord cu această ultimă măsură, de teamă că ţările arabe vor renunţa la importurile de carne de vită braziliană. Pierderi de miliarde de dolari ar putea afecta deci marile unităţi care produc carne de vită în Brazilia.

Bolsonaro mai anunţă reforme în domeniul fiscal, al codului muncii şi al pensiilor. Scăderea presiunii fiscale ar urma să stimuleze investiţiile. Reforma codului muncii ar urma să ducă la mai multă mobilitate întrucît în prezent, spune Bolsonaro, salariaţii sunt prea protejaţi. În materie de pensii, Bolsonaro se pregăteşte însă să le facă un cadou brazilienilor: la bărbaţi vîrsta legală a pensionării va fi redusă de la 65 la 62 de ani iar la femei de la 60 la 57.

Unele dintre măsurile anunţate de preşedinte par incompatibile cu programul său ultraliberal, dar pentru moment nimeni nu aşteaptă o mare coerenţă de la un om politic care era cu totul necunoscut în urmă cu un an şi ceva.

Noul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a promis, în campania electorală o serie de măsuri neoliberale: reducerea impozitelor şi a taxelor, eliminarea unor reglementări de protecţia mediului și vânzarea activelor statului unor întreprinzători internaţionali. S-a remarcat printr-o atitudine ostilă faţă de minorităţile sexuale şi de băştinaşi. Are o admiraţie deosebită faţă de lideri autoritari, cum a fost generalul chilian Augusto Pinochet (căruia i-a reproşat doar că nu a omorât suficient de mulţi oameni) şi preşedintele american, Donald Trump. Acum a anunţat primele măsuri, pentru care a fost deja criticat în presa internaţională.

Printre acestea figurează investirea şefului executivului de a cenzura activitatea organizaţiilor civile care funcţionează în ţară. Unele minorităţi şi organizaţii neguvernamentale (ONG) au devenit ţinta primelor măsuri ale lui Bolsonaro – scria, ieri Eurasia Diary şi Reuters.

Prin decretul semnat de Bolsonaro – care îşi pierde valabilitatea, dacă timp de 120 de zile nu va fi aprobat de Congres (parlamentul brazilian) – secretarul general al guvernului, Carlos Alberto Dos Santos Cruza, a fost autorizat să supravegheze, coordoneze şi să monitorizeze activitatea societăţilor civice autohtone şi străine care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Braziliei.

Un reprezentant al organizaţiei de apărare a drepturilor omului Human Right Watch, José Miguel Vivanco, spune că această decizie are două interpretări. Acesta spune că, pe de o parte, este un lucru pozitiv faptul că reprezentanţii ONG-urilor pot ţine legătura cu guvernul la cel mai înalt nivel, pe de altă parte, însă, şi-a exprimat îngrijorarea pentru caracterul restrictiv al decretului – informează Reuters

Preşedintele brazilian nu şi-a motivat necesitatea acestei măsuri, însă pe pagina sa de Twitter a scris că organizaţiile civice „exploatează şi manipulează” pe cei aproape 1000 de oameni aparţinând populaţiei aborigenă izolată în diferite zone ale ţării.

În conducerea armatei, s-a generalizat de mult timp ideea că ariile cu populaţia puţină din zona Amazonasului trebuie protejate de interesele străinilor. Bolsonaro, precum şi secretarul general al guvernului au fost, la un moment dat, şi ei militari de carieră. Acest trecut a putut să inspire o altă măsură a preşedintelui care afectează unele grupuri minoritare, în primul rând pe aborigeni, urmaşii sclavilor şi pe homosexuali. Printr-un decret prezidenţial, competenţa de a delimita parcelele de pământ, unde pot fi construite case sociale pentru urmaşii foştilor sclavi şi pentru aborigeni a trecut de la Ministerul Justiţiei, la Ministerul Agriculturii.

Astfel, practic aceste pământuri au fost cedate producătorilor agricoli şi au pierdut caracterul lor social. În cadrul Ministerului Justiţiei a funcţionat până acum agenţia numită FUNAI Amazonas. Această organizaţie se ocupă cu problemele locative, asistenţa medicală şi cu păstrarea moştenirii culturale ale aborigenilor. Soarta acestei agenţii a devenit însă incertă, după ce în urma deciziei preşedintelui, FUNAI Amazonas a trecut de la Ministerul Justiţiei sub autoritatea Ministerului pentru apărarea familiei, a femeilor şi pentru drepturile omului.

Aceste măsuri luate de preşedinte au fost aspru criticate de un grup de 45 de ONG-uri, care s-au asociat într-o federaţie numită Observatario do Clima. Potrivit acestora, primii paşi făcuţi de preşedintele Bolsonaro dovedesc că acesta va desfiinţa reglementările care protejează natura, limitează drepturile aborigenilor şi creează posibilitatea ca pământurile acestora să devine libere pentru producătorii agricoli.

Noul ministru de externe brazilian, Ernesto Araujo, a declarat, miercuri, că va lupta pentru înfrîngerea globalizării şi pentru eliberarea politicii externe braziliene. În discursul său, Araujo a amintit mai multe ţări pe care le admiră: Statele Unite, Izrael, Italia, Ungaria şi Polonia.