Carmen Dan la „Ora Guvernului”

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, zambeste, joi 9 Februarie 2017, inaintea audiereii sale si a directorului SRI, in legatura cu violentele petrecute la unul din mitingurile impotriva OUG 13. ALEXANDRA PANDREA/MEDIAFAX FOTO

Prezentă în plenul Camerei Deputaților la „Ora Guvernului”, pentru a participa la dezbaterea publică cu tema „Ministerul Afacerilor Interne – între demnitari bine păziți, polițiști nemulțumiți și femei neprotejate în fața violenței” ministrul afacerilor interne Carmen Dan a afirmat luni că doar 58 de angajați din Ministerul Afacerilor Interne au salarii mai mici și că salariile polițiștilor au crescut în 2017 cu 10%, iar în 2018 s-a adăugat o creştere netă de 3-4%.

Potrivit acesteia, în MAI sunt 151.000 de funcţii, dintre acestea fiind ocupate 127.000 după ce în anul 2016 au ieşit din sistem 12.554 de oameni, iar în anul 2017 – 8.213.

„Din numărul total de funcţii, aproximativ 5.000 sunt prevăzute pentru funcţionari publici cu statut special, adică poliţişti. În anul 2017, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate, salariile poliţiştilor au crescut cu 10% iar cele ale militarilor şi personalului civil, cu 15%. De la 1 ianuarie 2018 s-a adăugat o creştere în medie de 3-4 procente la salariul net. Cel mai mic salariu din Poliţie, cel al unui agent debutant, a crescut în ultimul an cu 29,3 procente. Dacă în decembrie 2016 salariul minim net al unui agent era de 1.373 de lei, acum este 1.776 de lei. Cel mai mare salariu net este situat la 6.777 de lei, în cazul ofiţerilor fără indemnizaţie de conducere. Cel mai mic salariu din zona militară, adică de la Jandarmerie sau de la Pompieri, a crescut în ultimul an cu 28% – de la 1.340 în decembrie 2016 la 1.717 în ianuarie 2018”, a explicat Carmen Dan.

„La salariul de funcţie se mai adaugă normă de hrană, normă de echipament, în condiţiile în care poliţistul nu optează pentru uniformă, şi diverse sporuri şi majorări conform condiţiilor de muncă. Norma de hrană este de 32 de lei pe zi, ceea ce înseamnă o sumă de 960 sau 992 de lei în condiţiile unei luni de 30 sau 31 de zile. Un aspect de care s-a vorbit foarte mult în spaţiul public este sporul de 40% pentru intervenţia de la domiciliu, care din ianuarie 2018 nu mai are bază legală de aplicare. Un astfel de spor, pentru plata timpului liber al poliţistului, nu a mai existat până anul trecut, a fost introdus pentru prima dată, prin amendament susţinut în Parlament, cu ocazia legii de aprobare a Ordonanţei nr. 9/2017 privind unele măsuri în anul 2017, fiind valabil doar pentru 6 luni. De acest spor au beneficiat 8.000 de poliţişti, fiind raportat la salariul de funcţie şi numărul de ore cât angajatul stătea acasă. Cu alte cuvinte, cu cât stăteai mai mult acasă fără a fi chemat din timpul liber, cu atât primeai mai mulţi bani. În aplicarea sa, acest spor a avut efectul şi de a încuraja statul acasă. (…) E nevoie de creşterea numărului de poliţişti, dar şi de o mai bună organizare a programului de lucru”, a detaliat precizat ministrul.

Privitor la scăderile veniturilor polițiștilor, ca urmare a neacordării sporului de permanență (spor acordat exclusiv personalului operativ) s-au observat în spațiul public mai multe luări de poziție ale liderilor pricipalelor sindicate, cele mai recente invocând hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 februarie 2018 (Ville de Nivelles împotriva Rudy Matzak). Aplicarea acestei hotărâri ar permite acordarea sporului proapăt suspendat (spor ce a fost acordat doar în a doua parte a anului 2017), dar ar putea produce un dezechilibu bugetar în MAI, cheltuielile implicate (deloc de neglijat) nefiind bugetate.

Rămâne de văzut care va fi decizia MAI, mai ales că sindicaliștii amenință cu deschiderea a numeroase procese în baza hotărârii amintite a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Sursa foto: www.mediafax.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.