Curtea De Justiţie a Uniunii Europene Recomandă Drept De Şedere Pentru Soţul De Acelaşi Sex

Curtea Constituţională a României dezbate joi sesizarea cuplului gay Coman-Hamilton pentru recunoaşterea căsătoriei lor. Dezbaterile se reiau după ce Curtea Europeană de Justiţie a recomandat recunoaşterea căsătoriei încheiată în 2010, în Belgia, între românul Adrian Coman şi americanul Clai Hamilton. În 2016, cei doi au cerut în instanţă recunoaşterea căsătoriei lor pe teritoriul României şi drept de şedere. Magistraţii au sesizat însă Curtea Constituţională care în noiembrie 2016 a suspendat dezbaterile pe această temă pentru a cere un punct de vedre de la Curtea Europeană de Justiţie.

Adrian Coman şi Clai Hamilton au invocat recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată. Cei doi au cerut instanţei să trimită la CCR articolul 277, alin. (2) şi alin. (4) din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoaşterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara graniţelor, respectiv la libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene.

Pe 5 iunie anul acesta, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că statele membre ale Uniunii Europene nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al Uniunii prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.

Căsătoriţi la Bruxelles

Relu Adrian Coman, cetăţean român, şi Robert Clabourn Hamilton, cetăţean american, au locuit împreună timp de patru ani în Statele Unite înainte de a se căsători la Bruxelles în anul 2010. În luna decembrie 2012, cei doi au solicitat autorităţilor române să le fie comunicate procedura şi condiţiile în care Hamilton putea, în calitatea sa de membru al familiei lui Relu Coman, să obţină dreptul de a locui în mod legal în România pe o perioadă mai mare de trei luni. Această cerere se întemeia pe directiva privind exercitarea libertăţii de circulaţie, care permite soţului unui cetăţean al Uniunii care şi-a exercitat această libertate să se alăture soţului său în statul membru în care acesta din urmă locuieşte.

Autorităţile române i-au informat însă pe Coman şi Hamilton că acesta din urmă beneficia numai de un drept de şedere pe o perioadă de trei luni ca orice cetăţean non-UE, pentru motivul, printre altele, că el nu putea fi considerat în România drept „soţ” al unui cetăţean al Uniunii, întrucât acest stat membru nu recunoaşte căsătoriile homosexuale.