Ce a făcut tânăra jurnalistă bulgară înainte să fie ucisă cu brutalitate

Bulgarii sunt încă sub șoc după anunțul privind asasinarea cu brutalitate a tinerei jurnaliste din orașul Ruse, iar reacții de indignare au venit din toată Europa.

Cadavrul ziaristei de 30 de ani a fost găsit de un trecător, sâmbătă după-amiază, şi seara a fost identificat de familia femeii. Potrivit presei, nu se ştie însă dacă această crimă are vreo legătură cu activitatea profesională a Viktoriei Marinova. Gheorghi Gheorghiev, şeful procuraturii din Ruse, şi directorul adjunct al poliţiei locale, Ilian Encev, au spus, într-o conferinţă de presă, că sunt luate în calcul “toate variantele” cu privire la această crimă.

Majoritatea obiectelor personale ale jurnalistei lipseau în momentul în care jurnalista a fost găsită într-o zonă mai puţin aglomerată a promenadei din Ruse. Încă nu există suspecţi în acest caz.

Lovită în cap, strangulată și violată

Trupul neînsufleţit al femeii, lovită în cap şi strangulată, a fost descoperit sâmbătă într-un parc din oraş, a anunţat duminică procurorul regional din Ruse, Gheorghi Gheorghiev. „Telefonul său mobil, cheile maşinii, ochelarii şi o parte din îmbrăcăminte au dispărut“, a indicat procurorul, precizând că anchetatorii examinează toate pistele legate atât de viaţa personală, cât şi de cea profesională a victimei.

Procurorul a explicat că un traumatism la cap a fost cauza decesului şi că până în prezent nu există date care să indice că asasinatul a fost comis de mai mult de o persoană. Viktoria Marinova deţinea funcţia de director al postului de televiziune TVN şi era căsătorită cu patronul acestui post, care are şi una dintre cele mai mari companii de Internet din Bulgaria. Cei doi aveau împreună o fetiţă de 6 ani.

Viktoria Marinova avea propria emisiune şi era implicată în afacerile soţului său, dar şi în numeroase acte de caritate şi activităţi sociale în Ruse. Forţele de ordine cercetează mai multe piste, dar spun că, pentru moment, nu există indicii care să arate că uciderea jurnalistei are legătură cu activitatea profesională.

Agenţia BTA a relatat luni că premierul Boiko Borisov a afirmat că au fost strânse o mulţime de probe ADN şi că prinderea asasinului este o chestiune de timp, la cazul respectiv lucrând cei mai experimentaţi specialişti.

Atacată în timp ce făcea jogging

Potrivit informaţiilor iniţiale, jurnalista a fost atacată, sâmbătă, în timp ce făcea jogging în parcul din apropierea Dunării. Ea a băut o cafea împreună cu nişte colegi la ora 10:30, după care le-a spus că merge să facă jogging. În jurul orei 14:20, cineva i-a descoperit trupul neînsufleţit şi a sunat la poliţie.

Interviu cu jurnalistul român Attila Biro

La ultima ediţie a emisiunii sale din 30 septembrie, Marinova a difuzat o convorbire cu doi jurnalişti de investigaţii: Dimitar Stoianov din Bulgaria şi Attila Biro din România, care întreprind o anchetă în legătură cu suspiciunile de fraudă cu fonduri europene, în care ar fi implicaţi oameni de afaceri şi aleşi bulgari.

Dimitar Stoianov şi Attila Biro au fost reţinuţi pentru scurt timp , pe 14 septembrie, de către poliţie în cursul acestei anchete, cazul lor provocând o reacţie de condamnare din partea organizaţiei neguvernamentale Reporteri fără Frontiere (RSF). Într-un articol intitulat „Moartea brutală a jurnalistei şochează Ruse“, cotidianul „Douma“ reaminteşte că ultima emisiune a Marinovei a fost despre scandalul G.P.Group în care este implicată o companie apropiată partidului premierului Boiko Borisov, GERB, scandal ce a izbucnit ca urmare a unei investigaţii a site-ului bulgar Bivol.bg despre corupţie şi fraudarea fondurilor europene.

Co-fondatorul site-ului Bivol.bg Assen Iordanov a declarat pentru AFP că au primit informații credibile că jurnaliștii site-ului au fost în pericol din cauza acestei anchete. „Moartea Viktoriei, modul brutal în care a fost ucisă, s-a dorit o execuție pentru a face din ea un exemplu“, a acuzat Iordanov.

Val de indignare în Europa

Asasinarea jurnalistei bulgare Viktoria Marinova – cel de-al treilea reprezentant al mass-media din Uniunea Europeană asasinat în decurs de un an – a provocat un val de indignare în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) cerând „o anchetă completă şi riguroasă“ în acest caz, iar Reporteri fără Frontiere (RSF) – plasarea sub protecţie a colegilor Viktoriei Marinova, relatează AFP.

Într-un mesaj pe Twitter, reprezentantul pentru libertatea media al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Harlem Desir, s-a declarat şocat de moartea jurnalistei şi a făcut apel la „o anchetă completă şi riguroasă“. Numeroşi jurnalişti şi-au împărtăşit emoţia pe reţelele sociale, reamintind că Marinova este cel de-al treilea reprezentant al mass-media asasinat în decurs de un an în Europa.

În octombrie 2017, Daphne Caruana Galizia, cel mai cunoscut jurnalist de investigaţii din Malta, a fost ucisă într-un atentat cu bombă plasată sub maşina sa. În februarie 2018, jurnalistul slovac de investigaţii Jan Kuciak a fost împuşcat în cap în locuinţa sa, aminteşte Reuters.

RSF a făcut apel la autorităţile bulgare „să facă lumină în legătură cu acest act odios“, cerându-le să-i plaseze sub protecţie pe colegii Viktoriei Marinova. O cere similar a fost transmisă de asemenea de site-ul de investigaţii Bivol.bg, condus printre alţii de către Dimitar Stoianov, jurnalistul recent intervievat de către Marinova.

„Suntem în stare de şoc. Niciodată nu am primit o ameninţare sub o astfel de formă“, a declarat, sub acoperirea anonimatului, pentru AFP un jurnalist de la TVN Ruse, colaborator al lui Marinova. Potrivit declaraţiilor jurnalistului, colegii săi şi el se tem acum pentru securitatea lor.

El a afirmat despre Marinova că era o jurnalistă „disciplinată, ambiţioasă, care mergea până la capăt şi că avea un mare simţ al dreptăţii“. Ea le dădea cuvântul unor persoane în suferinţă, confruntate cu probleme precum violenţa conjugală, alcoolismul sau handicapul.

Potrivit RSF, jurnaliştii bulgari de investigaţii sunt expuşi la „numeroase forme de presiune şi intimidare“ şi se confruntă cu „oligarhi care deţin un monopol mediatic şi cu autorităţi suspectate de corupţie şi de legături cu crima organizată“. Asociaţia jurnaliştilor europeni, cu sediul în Bulgaria, afirmă că jurnaliştii de la media regionale şi locale sunt îndeosebi de expuşi.

Reuters scrie că, în octombrie 2017, sute de jurnalişti bulgari au protestat în centrul Sofiei împotriva ameninţărilor din partea vicepremierului Valeri Simeonov la adresa celor mai mari posturi de televiziune ale ţării. El acuza media tradiţionale că duc împotriva sa „o campanie masivă de defăimare“.

Bulgaria ocupă locul 111, din 180 de ţări, în clasamentul mondial din acest an al organizaţiei Reporteri fără Frontiere privind libertatea presei, un loc mai prost faţă de oricare altă ţară membră a UE şi faţă de oricare altă ţară din Balcanii de Vest, dintre care unele sunt candidate la aderarea la UE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *