Ce au adus europarlamentarele liderilor naționali

Alegerile europarlamentare au adus rezultate dezamăgitoare partidelor aflate la guvernare în Franţa şi Germania, considerate cele două motoare ale Europei, spre deosebire de premierul spaniol Pedro Sanchez, a cărui victorie clară a asigurat socialiştilor spanioli un rol important in UE.

Macron a pierdut în faţa lui Le Pen

Partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen a câştigat alegerile europene din Franţa, devansând Republica în Marş, formaţiunea preşedintelui Emmanuel Macron. Le Pen i-a cerut preşedintele Macron să dizolve Adunarea Naţională şi să organizeze alegeri legislative „pentru a cunoaşte adevărata opinie a ţării“. Extrema dreaptă câştigase deja la scrutinul european din 2014, dar de data aceasta triumful său a fost însoţit, în plus, de prăbuşirea partidelor tradiţionale: conservatorii şi socialiştii. O altă surpriză a venit din partea Verzilor, care s-au clasat pe locul al treilea, depăşind partidul conservator Republicanii, a doua forţă politică din Parlamentul francez.

Verzii au depăşit social-democraţii în Germania

Conservatorii cancelarului Angela Merkel se menţin drept prima forţă în Germania, cu o pierdere notabilă de voturi şi în contextul ascensiunii puternice a Verzilor, care îi depăşesc pe social-democraţi. Aceste rezultate constitue un obstacol în calea coaliţiei lui Merkel, alcătuită din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Socialist-Creştină din Bavaria (CSU), iar Partidul Social Democrat (SPD) partener, scade cu aproape douăsprezece puncte faţă de precedentul scrutin european.

Victorie clară a socialiştilor în Spania

Partidul Socialist (PSOE) marchează o victorie clară, obţinând 20 din cele 54 de locuri alocate, urmat de conservatorii din PP, care obţin 12 locuri şi liberalii Ciudadanos, care trec de la 2 la 7 mandate. PSOE va ocupa, în funcţie de rezultatele finale ale alegerilor europene, prima poziţie ca număr de locuri (20) în Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European. Între rezultatele la europarlamentare din Spania se remarcă candidatura independenţilor catalani de stânga (ERC), Ahora Republicas, care obţine trei mandate, inclusiv de către liderul partidului Oriol Junqueras, aflat în detenţie preventivă din cauza declaraţiei ilegale de independenţă din 2017. Va intra de asemenea în PE fostul preşedinte al Generalitat, Carles Puigdemont, în prezent refugiat în Belgia şi care conduce lista Junts, care a obţinut 2 locuri.

Liga de extremă dreaptă, câștigătoare în Italia

Liga, partidul eurosceptic de extremă dreapta al vice-premierului italian Matteo Salvini, a fost partidul cel mai votat din Italia la alegerile europarlamentare. Este pentru prima oară când Liga devine principalul partid în Peninsulă.
Tsipras, înfrânt convoacă alegeri anticipate în Grecia

Premierul grec Alexis Tsipras este unul din marii perdanţi ai zilei de duminică. El a anunţat alegeri anticipate în cel mai scurt timp posibil după înfrângerea suferită de partidul său de stânga, Syriza în fața dreptei de la Noua Democrație.

Partidul Brexit se impune în Marea Britanie

În Regatul Unit, formaţiunea antieuropeană Brexit a populistului Nigel Farrage a reuşit să obţină la alegeri 33 % din voturi, urmată de pro-europenii Partidului Liberal Democrat. Rezultatul obţinut de partidul lui Farage este interpretat ca un mesaj care indică faptul că populaţia, aflată în plin proces al Brexitului, doreşte să părăsească definitiv Uniunea Europeană. Liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, a declarat duminică seară că alegerile europarlamentare au întărit ideea că ar trebui organizat un nou referendum pe tema Brexit, după ce partidul condus de prim-ministrul Theresa May s-a situat pe locul cinci cu aproximativ 9 procente din voturi. Regatul Unit s-a văzut obligat să participe la aceste alegeri, deşi va părăsi UE cel mai târziu la 31 octombrie, deputaţii europeni aleşi urmând să îşi părăsească locurile din Parlamentul European de îndată ce Brexitul se concretizează.

Orban, victorie clară în Ungaria

Partidul Fidesz al premierului Viktor Orban a obţinut o victorie copleşitoare în alegerile europene cu 52,1% din voturi, adică 13 din cele 21 de mandate ce îi revin Ungariei, cu unul în plus faţă de cele deţinute în prezent. Acest rezultat creşte ponderea Fidesz în Parlamentul European, aspect ce se va dovedi important în momentul în care formaţiunea politică ungară va decide cărei familii politice europene i se va alătura. În martie, Grupul Partidului Popular European (PPE) a suspendat apartenenţa Fidesz, apreciind că politica sa anti-imigranţi şi nerespectarea statului de drept încalcă valorile acestei familii politice. Orban urmează să decidă dacă va menţine partidul său în cadrul PPE sau va aborda alianţa forţelor ultranaţionaliste conduse de vicepremierul italian Matteo Salvini.

Naţionaliştii (PiS) câştigă în Polonia

Partidul naţionalist-conservator Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare în Polonia, a câştigat scrutinul europarlamentar cu 42,4% din voturi, obţinând cel mai bun rezultat al său de până acum, ceea ce îl face favorit la alegerile generale din toamnă. Coaliţia Europeană, un amalgam de partide cu ideologii diferite, condusă de forţa de centru-dreapta Platforma Civică, creată pentru a contracara Partidul Lege şi Justiţie la aceste alegeri, a obţinut 39,1%.

Neo-naziștii slovaci, două locuri în PE

Partidul Popular Slovacia Noastră, formaţiune de extremă-dreapta care foloseşte salutul nazist, consideră NATO drept organizaţie teroristă şi doreşte ieşirea ţării din UE, s-a clasat pe locul al treilea şi a obţinut două locuri în PE. Coaliţia PS-SPOLU, ce include partidul Slovacia Progresistă (social-liberal), al preşedintelui-ales Zuzana Caputova, s-a clasat pe primul loc, cu 20,11% (4 locuri), iar pe locul al doilea formaţiunea populistă de stânga SMER-SD cu 15,72% (3 locuri).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *