Ce indicii are FBI în ancheta coletelor capcană trimise unor opozanți ai președintelui Trump
Zece colete-bombă au fost expediate în ultimele trei zile pe adresele unor membri proeminenți ai opoziției anti-Trump: fostul președinte Obama, ex-vicepreședintele Joe Biden, fostul ministru al Justiției Eric Holder, fostul director al agenției de spionaj extern (CIA) John Brennan, deputata de California Maxine Waters, filantropul George Soros, actorul Robert de Niro și rivala actualului președinte în alegerile generale, Hillary Clinton. Investigația se desfășoară pe un front larg, implicând atât instituții federale cât și autorități locale din capitală și din cinci state, New York, Maryland, Delaware, Florida și California.
Din puținele informații date publicității până acum rezultă că făptașul a lucrat în grabă, cu un nivel de expertiză scăzut. În câteva cazuri a francat insuficient, sau a greșit adresa; unele nume de adresanți au fost ortografiate eronat; dispozitivele artizanale – care au fost dezamorsate robotic pe poligonul poliției newyorkeze de la Rodman’s Neck și sunt analizate în aceste ore de laboratorul central al Poliției Federale din Quantico, statul Virginia – sunt probabil lucrarea unui amator, potrivit RFI.Capacitatea e în dubiu, intenția mai presus de orice îndoială: a vătăma sau ucide.
Ce caută FBI
FBI caută persoana care a trimis pachete cu bombe artizanale scrie CNN. Oficialii au comunicat că pachetele arată asemănător: plicuri Manila cu şase timbre Forever de la poşta americană, adresa scrisă la calculator care conţine cuvinte redactate greşit şi o adresă de returnare care aparţine biroului din Florida al lui Debbie Wasserman Schultz, membră a Partidului Democrat. Nu există dovezi care să sugereze că ea ar fi trimis pachetele.
Cel puţin unele dintre dispozitive conţin sulf, care ar fi putut exploda, conform unui oficial. Acele dispozitive sunt bombe artizanale, care s-ar putea detona doar mişcându-le, deşi nu au existat explozii. Unele dintre ele au fost trimise prin serviciul poştal cel mai ieftin.Pachetele reprezintă „o mină de aur” pentru posibile indicii, conform fostului agent FBI, Josh Campbell.
Mai multe dispozitive au fost trimise la o facilitate FBI din Quantico, Virginia, unde vor fi examinate. Campbell a precizat că faptul că aceiaşi oameni analizează bombele face mai uşoară identificarea tiparelor teroristului.
James Gagliano, fost agent special FBI, a afirmat că indiferent dacă teroristul sau teroriştii au trimis pachetele prin poştă sau le-au livrat personal, imaginile de pe camerele de supraveghere trebuie luate în considerare.
„Doar în Manhattan sunt 13.00 de camere atât ale companiilor private cât şi cele puse de poliţie pe poduri, tuneluri, în zonele cu case pentru nevoiaşi şi la metrouri”, a declarat Gagliano, făcând referire la felul în care autorităţile au rezolvat cazul exploziilor din Austin, Texas, mai devreme în acest an. Atunci, poliţia a identificat maşina atacatorului cu ajutorul camerelor de supraveghere.
Unele dintre pachete au fost trimise către persoane protejate de Secret Service, o agenţie a Departamentului pentru Securitatea Naţională a SUA, care are ca scop protejarea personalităţilor politice.
Agenţia a interceptat pachete trimise către fostul preşedinte Barack Obama şi către Hillary Clinton şi Billy Clinton.
Astfel, Secret Service îşi va verifica „biblioteca vastă plină de indivizi care au trimis scrisori de ameninţare către preşedinte, care au corespondat cu preşedinţi într-o formă sau alta”, a declarat Joseph Funk, fost agent al Secret Service.
Gagliano a precizat că designul dispozitivelor era unul rudimentar, astfel că persoanele vinovate ar putea chiar să îşi dorească să fie prinse.
El a informat că o cantitate mare de bandă adezivă şi timbre reprezintă un semn clar pentru un pachet suspect.
„De ce ar putea fi atâtea timbre acolo? Nu vor ca pachetul să fie returnat. Vor să ajungă la destinaţie”, a declarat Gagliano.
Fosta agentă FBI, Mary Ellen O’Toole a declarat că este prudentă în a numi greşelile de scriere de pe pachete ca fiind neatenţie din partea atacatorului: „Ar putea să fie intenţionat pentru că pare că a plănuit totul foarte bine”.
O echipă de genişti a efectuat căutări la un centru de distribuţie prin poştă situat în apropiere de Miami şi unde autorităţile cred că s-ar afla mai multe pachete care conţin dispozitive artizanale, a anunţat joi CNN, relatează Reuters.
Poliţia din comitatul Miami-Dade a anunţat că o echipă de genişti şi o unitate canină au fost trimise în oraşul Opa-locka ca măsură de precauţie, lucrând alături de autorităţile federale în cadrul unei investigaţii privind zece dispozitive artizanale care au fost trimise la domiciliile unor democraţi de rang înalt şi la birouri CNN din New York.
Terorist intern
FBI consideră această situaţie ca fiind terorism intern, pentru că nu există indicii că ar fi vorba de altceva, conform unui oficial. Totuşi, Gagliano a declarat că investigatorii vor verifica să vadă dacă procedeul cu pachete nu a fost copiat din străinătate sau direcţionat din altă ţară.
“Opinia mea este că aceste dispozitive au fost făcute ca să explodeze. Nu bagi schije, cioburi de sticlă pe o țeavă doar ca să sperii. În plus, declanșatorul cu ceas arată intenția făptuitorului sau făptuitorilor de a transporta coletele la oficii poștale fără a risca o explozie”, specula fostul agent special al Biroului Federal de Control al Armelor de Foc, James Cavanaugh.
Context tensionat
Acțiunea teroristă survine într-un context extrem de delicat, la foarte puțin timp înaintea unor alegeri legislative cruciale pentru viitorul Americii, și într-o atmosferă social-politică întunecată, de angoasă, dezbinare și ură. De doi ani de zile, președintele Trump practică o retorică incendiară, în care demonizează personalități și instituții, scormonește jăratecul rasismului xenofobiei și violenței cu vătraiul complotismului și minciunii.
Cum scria pe Twitter renumitul jurist și profesor la Harvard Laurence Tribe, „toți destinatarii coletelor-bombă au fost mai întâi victime ale atacurilor verbale trumpiene. Evident că n-a aprins focul, dar a adus surcelele și chibriturile.”
Președintele Trump a a criticat în termeni hotărâți atentatele, facând apel la unitate națională. „În aceste momente, trebuie să fim uniți” – a spus Trump, continuând „Trebuie să ne unim ți să trimitem un semnal clar, puternic și de necontestat că acte sau amenințări cu violența politică nu-și au locul în Statele Unite ale Americii”. Trump nu a răspuns la întrebarea dacă este un act de terorism intern, dar alții au făcut-o.
Liderul majorității republicane din Senat, Mitch McConnell a dat publicității o declarație în care a condamnat „actele de terorism intern”. La fel a făcut-o și primarul democrat al metropolei New York.
În contextul acestor atacuri, comentatori de presă au remarcat că toate persoanale vizate au în comun că au fost atacate de prețedintele Trump. Firește că idea de a-l acuza direct pe președinte pentru ceea ce pare a fi acțiunea unui dezaxat ar fi deplasată și nedreaptă. Dar ceea ce analiști se întreabă este dacă climatul de abuz verbal, demonizare a oponenților și atacuri politice nu sunt de natură să încurajeze, la persoane care au astfel de înclinații, reacții violente, scrie europa liberă.
Într-o alocuțiune în Wisconsin, președintele a cerut să înceteze tratarea oponenților politici ca și cum ar avea deficiențe morale, dar asta a făcut el însuși din campanie și până acum. El a cerut presei să înceteze ceea ce a caracterizat drept „ostilitatea fără oprire” lăsând să se înțeleagă ca fie politicieni democrați, fie presa – ambii vizați de atentator – ar fi răspunzători pentru crearea climatului, care poate duce la violență.
Descoperirea vinovatului sau vinovaților ar putea lămuri cele întâmplate, în termeni poate simpli și fără implicații politice.