Ce L-a Salvat Pe Schwartzenberg De Arest Preventiv
Magistrații Tribunalului București au motivat decizia prin care au ridicat măsurile preventive în cazul lui Elan Schwartzenberg, acuzat de complicitate la luare de mită într-o cauză disjunsă din dosarul lui Radu Mazăre, care a fost achitat în primă instanță, ceea ce ar arata că toți cei implicați sunt nevinovați.
„Prima condiţie care se impune a fi verificată în cazul oricărei cereri privind măsurile preventive este existenţa unei suspiciuni rezonabile din care să rezulte că inculpatul a comis infracţiunea de care este acuzat. Suspiciunea rezonabilă presupune existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârşit infracţiunea.Prin sentinţa penală pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus achitarea inculpatului Radu Mazăre pentru comiterea infracţiunii de luare de mită şi a inculpatului Avraham Morgenstern pentru dare de mită. În continuare, judecătorul de cameră preliminară va examina punctual care acte dintre cele indicate de către procuror sunt apte a crea suspiciunea rezonabilă că inculpatul Elan Schwartzenberg ar fi comis infracţiunea de complicitate la dare de mită şi dacă se mai poate vorbi de existenţa unei suspiciuni rezonabile în condiţiile în care autorul infracţiunii la care se reţine complicitatea a fost achitat”, arată magistrații.
Judecătorii mai subliniază că o decizie de achitare este văzută de orice om ca un temei de nevinovăție.
Pe 20 iulie, Tribunalul București a admis solicitarea lui Elan Schwartzenberg de ridicare a arestului preventiv și înlăturarea măsurii urmăririi internaționale. Decizia nu este însă definitivă, urmând ca un verdict final să se dea la Curtea de Apel București.
Schwartzenberg a fost dat în urmărire naţională de Poliţia Română, în 2016, după ce Tribunalul Bucureşti a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui. Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg fiind acuzat de complicitate la dare de mită.