CEDO, lovitură CRUNTĂ pentru Tudorel Toader: A admis de principiu plângerea Laurei Codruța Kovesi!
Lovitură de la CEDO pentru ministrul Justiției, Tudorel Toader! Plângerea formulată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de către Laura Codruța Kovesi a trecut astăzi de filtrul preliminar al CEDO și poate începe judecata pe fond a cauzei.
Fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a explicat că sesizarea depusă la CEDO pe tema revocării sale din funcție este unul de principiu și explică faptul că odată ce judecătorii CEDO vor constata încălcări ale drepturilor omului, atunci procedura de destituire a unui procuror-șef se va schimba.
Laura Codruţa Kovesi a atacat în decembrie anul trecut la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA. Kovesi susține că nu a avut calitatea de parte în conflictul constituțional soluționat la CCR, că instanța constituțională a hotărât revocarea sa dar că nu a fost citată, nici n-a avut posibilitatea de a se apăra.
Kovesi a reclamat la CEDO modul în care a fost revocată din funcția de șef al DNA. Kovesi arată că judecătorii Curții Constituționale nu i-au dat posibilitatea să se apere. În plus, fosta șefă a DNA a sesizat faptul că nu poate ataca în instanță decretul de revocare.
Pe 9 iulie anul trecut, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruța Kovesi, după ce a fost obligat decizia de Curtea Constituţională. Inițial, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi pentru management defectuos, însă CSM a dat aviz negativ.
Parchetul General a transmis punctul de vedere al Laurei Codruța Kovesi cu privire la acțiunea pe care a întreprins-o.
” Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea. Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”.