Chesoiu află marți dacă va fi salvat de colegii din Parlament de ancheta DNA

Conducerea Camerei Deputaţilor a stabilit cu privire la solicitarea DNA de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Adrian Chesnoiu pentru începerea urmăririi penale, ca deputaţii Comisiei juridice să emită un raport până luni seara, iar votul în plen să aibă loc marţi, după plenul comun al Legislativului, a transmis instituţia.

DNA a cerut ridicarea imunităţii ministrului social-democrat al Agriculturii Adrian Chesnoiu. Întrucât Chesnoiu este şi deputat, DNA sesizează Camera Deputaţilor pentru formularea unei cereri de urmărire penală.

Adrian Chesnoiu a anunţat că demisionează din funcţia de ministru al Agriculturii şi se autosuspendă din PSD. „Nu am săvârşit nicio faptă de natură penală sau de corupţie şi mi-am desfăşurat mereu cu integritate şi cu dedicare activitatea mea executivă”, a mai spus el.

Premierul Nicolae Ciucă a luat act de demisia lui Adrian Chesnoiu. „Guvernul României îşi menţine angajamentele de a asigura standardele de integritate şi profesionalism necesare bunei funcţionări a Executivului”, a transmis instituţia.

„NU am săvârşit nicio faptă de natură penală sau de corupţie şi mi-am desfăşurat mereu cu integritate şi cu dedicare activitatea mea executivă! (…) Le solicit tuturor deputaţilor din toate partidele vot pentru ridicarea imunităţii parlamentare, deoarece eu consider că suntem cu toţii egali în faţa legii şi vreau să am posibilitatea de a elimina orice potenţială suspiciune!”, a mai scris Adrian Chesnoiu, joi pe Facebook.

Parlamentari USR şi cei ai Forţei Dreptei au anunţat deja că vor vota pentru ridicarea imunităţii lui Adrian Chesnoiu.

Conform DNA, „în perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, ministrul ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze unui coleg (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susţinute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, şef serviciu, director executiv adjunct şi director executiv ai unor direcţii judeţene”.
Subiectele ar fi ajuns ulterior la patru candidaţi „agreaţi” dintre care, în urma susţinerii probelor scrise şi orale, doar trei au promovat concursurile respective.
La intervenţia directă a ministrului, în cazul unuia dintre candidaţi, membrii comisiei ar fi fost nevoiţi să-l promoveze pe acesta în condiţiile în care nu obţinuse un punctaj corespunzător. Ca urmare a acestui demers, persoana respectivă a fost numită în funcţia de şef serviciu, obţinând până în prezent venituri salariale în valoare de 33.782 lei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.