China anunţă plasarea, în premieră mondială, a unei sonde pe „partea îndepărtată“ a Lunii. Robotul a trimis deja imagini cu suprafaţa selenară

O sondă spaţială chineză a ajuns pe „partea îndepărtată“ a Lunii, emisfera care nu este niciodată îndreptată spre Terra şi deci învizibilă de la sol, într-o misiune ce marchează o premieră istorică în explorarea spaţială.

Administraţia Spaţială Naţională a Chinei a reuşit plasarea cu succes a sondei robotice Chang’e 4 în bazinul Polul Sud-Aitken de pe satelitul natural al Pământului, cel mai mare, mai vechi şi mai adânc crater de pe suprafaţa Lunii, informează TheGuardian.com.

Primele informaţii despre aselenizarea cu succes au stârnit confuzie după ce media de stat China Daily şi CGTN au şters primele mesaje publicate pe Twitter prin care anunţau succesul misiunii.

Ulterior, informaţiile oficiale privind misiunea au fost difuzate de CCTV, care a anunţat că exploratorul lunar a atins suprafaţa satelitului la ora 02:26 GMT (4:26, ora României).

O imagine publicată pe Twitter de versiunea în limba engleză a postului CCTV afişează primul cadru realizat de aproape al suprafeţei „părţii îndepărtate“ a Lunii.

Misiunea Chang’e 4 are ca scop realizarea de măsurători detaliate ale terenului selenar şi studierea compoziţiei minerale. Bazinul Aitken s-ar fi format în urma unei coliziuni gigantice în „tinereţea“ Lunii. Ciocnirea cu un alt corp cosmic ar fi adus la suprafaţă material din interiorul satelitului Terrei, ceea ce înseamnă că studierea lui de către robotul chinez ar aduce noi informaţii despre cum s-a format Luna.

Sonda chineză a intrat pe o orbită eliptică în jurul Lunii în cursul weekendului trecut, zburând la o altitudine minimă, anterior aselenizării, de doar 15 kilometri de suprafaţă.

„Partea îndepărtată“ a Lunii a mai fost fotografiată, în trecut, de alte sonde trimise de om pentru cercetarea satelitului natural al Terrei, dar, până acum, nicio sondă nu a ajuns pe suprafaţa Lunii în această zonă care nu se vede niciodată de pe Terra din cauza rotaţiei sincrone a Lunii cu Terra (durata rotaţiei în jurul propriei axe este egală cu durata unei orbite complete în jurul Pământului).

Reuşita Chinei marchează un pas înainte în ceea ce priveşte ambiţia Beijingului de a deveni o putere de rangul întâi în ceea ce priveşte explorarea spaţială, alături de SUA şi Rusia.

Toate celelalte misiuni de explorare a suprafeţei Lunii din istorie, cu echipaj uman sau fără, realizate de diferite ţări, printre care SUA, Rusia (sau fosta URSS) şi India, au avut loc pe emisfera care este întotdeauna vizibilă de pe Terra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.