Cinci state riverane își împart Marea Caspică, bogată în hidrocarburi

Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Azerbaidjan şi Iran au semnat duminică, în Kazahstan, o convenţie privind statutul juridic al Mării Caspice, un acord istoric încheiat după mai mult de 20 de ani de negocieri, relatează AFP.

Reuniţi în portul kazah Aktau, liderii celor cinci state riverane Mării Caspice au convenit asupra statutului acestei întinderi de apă, pentru a pune capăt vidului juridic existent după destrămarea Uniunii Sovietice.

Gazda ceremoniei, preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev, a declarat înainte de semnarea convenţiei că liderii din cele cinci ţări vor participa duminică la un „eveniment istoric”.

”Putem spune că un consens cu privire la statutul mării a fost greu de realizat şi a necesitat timp, discuţiile au avut loc pe o perioadă 20 de ani şi au necesitat eforturi substanţiale şi comune ale părţilor implicate”, a adăugat el.

Preşedintele rus Vladimir Putin, favorabil acestui acord, a evocat o convenţie a cărei ”semnificaţie va fi epocală” şi a pledat pentru o cooperare militară mai mare între ţările din Marea Caspică.

Problema statutului Mării Caspice a devenit una actuală după destrămarea URSS, când apariția noilor subiecți ai dreptului internațional — Azerbaidjan, Kazahstan și Turkmenistan, a determinat necesitatea delimitării teritoriul mării între cele cinci state. Potrivit serviciului de presă a Kremlinului, negocierile experților și mediatorilor a permis elaborarea unui text echilibrat, care reflectă un echilibru al intereselor tuturor statelor din regiune.

Statutul juridic al Marii Caspice reprezinta o problema riverana de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Controversele sunt legate in principal de problema delimitarii zonelor de ape teritoriale pentru fiecare dintre cele cinci țări, precum și problema procedurii de aprobare pe fundul mării a lucrărilor de montaj a conductelor..

Până în acest moment, statutul juridic al Mării Caspice era definit doar de un singur tratat, cel sovieto-iranian din 1929, cel în termenii căruia se încheia dominaţia absolută pe care Rusia o exercita în zonă începând cu secolul al XVII-lea şi care dăduse doar drept de navigaţie pentru vasele comerciale persane (1828, Tratatul de la Turmanchi). Noul tratat permitea iranienilor să posede propria lor flotă, iar un tratat sovieto-iranian din 1940 definea Marea Caspică drept „mare sovietică şi iraniană“.

Foarte mult timp, URSS, apoi Rusia, au apărat principiul că Marea Caspică ar fi, de fapt, doar un „lac interior“ deoarece este un sistem închis, fără legătură cu o altă mare sau ocean şi, în consecinţă, nu i s-ar aplica decât prevederile unor acorduri bi sau multilaterale şi nu dreptul internaţional privind mările şi oceanele.
În iunie, proiectul de convenție, elaborat de Ministerul rus de Externe cu participarea celorlalte 4 țări, a fost aprobat de președintele rus Vladimir Putin.

Conform proiectului de convenție, fundul și subsolul Mării Caspice vor fi împărțite în sectoare nationale, iar zona de apa – în ape interioare și teritoriale, zone de pescuit exclusiv și zona neutra. Totodata, vor fi determinate granițele spațiului aerian deasupra zonei caspice. Documentul prevede, de asemenea, interzicerea prezenței în Marea Caspică a forțelor militare straine.

Fiecare dintre cele cinci părți va avea dreptul să traseze zona apelor teritoriale care sa nu depășeasca 15 mile marine, care vor fi măsurate de la așa-numitele ”linii de bază”. Metodologia de stabilire a ”liniilor de bază” pentru identificarea zonelor va fi aprobată printr-un acord separat. Fiecare țară va avea, de asemenea, dreptul de a stabili o zonă de pescuit de 10 mile marine, adiacenta apelor teritoriale.

Totodata, țările caspice au fost de acord să stabilească în comun cota admisibilă de pescuit și să determine mărimea cotelor naționale. Condițiile pescuitului pentru „resursele biologice acvatice comune” vor fi stabilite prin acorduri separate.

Atunci când se montează conducte pe fundul mării, traseul lor va fi coordonat numai de către țările prin ale caror ape trece conducta. Ceilalti membir ai „Caspian Five” vor fi informați de proiect prin procedură de notificare. Documentul stabilește ca cerință obligatorie conformitatea conductelor cu standardele internaționale de mediu.

De asemenea, din document rezultă că în împartirea subsolului și a apei se va ține cont de interesele Iranului, care a propus initial să se împartă Marea Caspică în cinci sectoare egale, nu in functie de linia țărmului. În documentul final există o clauză care precizeaza ca, în cazul în care un stat are configurația coastei care îl pune în „dezavantaj“, acest fapt va fi luat în considerare atunci când se lucrează la metodologia stabilirii ”liniilor de bază”.

Țările care vor semna Convenți vor avea dreptul exclusiv de a reglementa, autoriza și desfășura activități de cercetare științifică în apele lor teritoriale.

Importanţa Mării Caspice (considerată uneori un „lac interior“ cu o suprafaţă de 370.000 km. pătraţi) este dată în primul rând de rezervele de petrol şi gaze estimate la 50 milliarde barili de petrol şi aproape 300.000 milliarde m3 de gaz natural.