Cine mai vrea să pună mâna pe resursele subsolului: Videanu a ochit zăcământul de gabbrou și diabaz de la Valea Almășelului, iar Theodor Berna, zăcământul de cuarțit de la Cerna-Bujorul bulgăresc / Miza în cazul lui Videanu, țineți-vă bine: 20 de miliarde de euro!

Compania Marmosim SA din Simeria, județul Hunedoara, așteaptă aprobarea de către Executiv a unei hotărâri de Guvern pentru înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea ANRM a zăcământului de gabbrou și diabaz din perimetrul Valea Almășelului, județul Hunedoara, potrivit proiectului de HG lansat în consultare publică pe site-ul Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM).

În plus, compania Tehnologica Radion din București așteaptă aprobarea de către Executiv a unei hotărâri de Guvern privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea ANRM a zăcământului de șisturi cuarțitice din perimetrul Cerna-Bujorul bulgăresc, județul Tulcea.

Cum a pus mâna Videanu pe licența de exploatare a zăcământului de gabbrou și diabaz de la Valea Almășelului

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG, compania fostului ministru PDL al Economiei, Marmosim SA, a obținut licența de explorare a perimetrului Valea Almășelului în 2008 în urma unui concurs public de oferte. În 2016, Marmosim a solicitat și obținut licența de exploatare. 

Licența trebuie aprobată

Potrivit legii minelor, licența de exploatare este solicitată și obținută direct de către titularul licenței de explorare. Ca să intre în vigoare însă, ea trebuia aprobată de Guvern prin HG, iar – după modificarea legii minelor în decembrie 2020 la inițiativa deputatului PNL Florin Roman – prin ordin al președintelui ANRM. Un alt pas, preliminar, este înscrierea de către Executiv, prin HG, a zăcământului în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea ANRM.

Unde e situat zăcământul

Potrivit notei de fundamentare, zăcământul de gabbrou și diabaz de la Valea Almășelului este situat pe raza comunei Zam, județul Hunedoara, are o suprafață de aproape jumătate de kilometru și o adâncime de 180 de metri.

Despre ce roci e vorba

Gabbroul este o rocă magmatică, un bazalt, de culoare neagră-cenușie, uneori cu nuanțe verzi-albăstrui, folosită ca material de construcție, ca ornament la fațadele clădirilor.


Foto: Gabbro; Sursa: wikipedia

Diabazul este tot o rocă vulcanică, bazaltică, de culoare verde.


Foto: Diabaz; Sursa: wikipedia

Valoare uriașă de inventar: 98.685.000 mii de lei, adică aproape 20 de miliarde de euro

Valoarea de inventar aproximativă a bunului (resursa minerală) a fost echivalată, în lipsa unei metodologii legale, cu valoarea producției (veniturilor totale) stabilită prin studiul de fezabilitate prezentat de Societatea Marmonsim S.A.

Conform datelor extrase din studiul de fezabilitate, valoarea de inventar pentru zăcământul Valea Almășelului, județul Hunedoara, este de 98.685.000 mii lei.

Valoarea de inventar aproximativă, determinată în condițiile menționate este relativă, menținându-se numai dacă condițiile specifice exploatării gabbroului și diabazului, actuale, rămân nemodificate pe toată durata concesiunii. De asemenea, valoarea de inventar aproximativă nu reprezintă valoare comercială a acestui bun”, se arată în nota de fundamentare citată.

Cine e Videanu

Potrivit datelor companiei publicate în Monitorul oficial, Marmosim SA din Simeria, județul Hunedoara, este deținută de Adriean și Miorița Videanu și firma Vivandy Management SRL, controlată de Andrei-Valentin Videanu, fiul celor doi.

Fostul ministru PDL al Economiei în Guvernul Boc, Adrian Videanu, este judecat pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave în dosarul Romgaz cu prejudiciu de peste 60 de milioane de euro. Fostul ministru i-ar fi permis magnatului Ioan Nicuale să obțină, pentru compania Interagro și combinatele sale de producere a îngrășămintelor chimice, gaze ieftine din producția internă față de populația care a primit gaze scumpe, importate din Rusia.


Foto: Adriean Videanu, alături de familia lui în 2010: Sursa: forbes.ro

Videanu a fost judecat și chiar arestat pentru câteva zile și într-un dosar ANRP, alături de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, dar până la urmă a fost achitat.

Cum a pus mâna Theodor Berna pe licența de exploatare a zăcământului de șisturi cuarțitice din perimetrul Cerna-Bujorul bulgăresc

Compania lui Theodor Berna, Tehnologica Radion, a obținut licența de explorare a șisturilor cuarțitice de la Cerna-Bujorul bulgăresc, județul Tulcea, în 2007, în urma unui concurs public de oferte din 2006 – potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea ANRM.

În 2008, compania a solicitat și obținut direct licența de exploatare. Ca să intre în vigoare, și această licență trebuie aprobată prin ordin al președintelui ANRM, iar Executivul trebuie să aprobe prin HG înscrierea zăcământului în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea ANRM.

Unde e situat zăcământul

Se află pe raza localității Cerna, județul Tulcea, are o suprafață de aproape jumătate de kilometru pătrat și o adâncime de 140 de metri. Cuarțitul este o rocă dură, de obicei albă sau gri, însă uneori apar și în nuanțe de la roz la roșu.


Foto: cuarțit: Sursa: wikipedia

Valoare de invetar uriașă: 330.000.000 de lei, adică peste 66 de milioane de euro

Valoarea de inventar a fost calculată de asemenea pe baza studiului de fezabilitate realizat de titularul licenței de explorare și reprezintă valoarea producției totale în cei 20 de concesiune.

Cine e Theodor Berna

Compania Tehnologica Radion din București este în insolvență și este deținută de Theodor Berna și Mihai-Alexandru Fodor.

Theodor Berna a fost arestat şi i-a denunţat pe Ghiţă şi Vâlcov

Theodor Berna şi companiile sale, Tehnologica Radion şi Teloxim Con, au fost trimişi în judecată în 2015 pentru evaziune fiscală şi spălare de bani de peste 100 de milioane de euro de către procurorul Mircea Negulescu zis Portocală de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, devenit apoi celebru pentru presupuse abuzuri.

Berna a fost arestat preventiv din august până în decembrie 2014. Riscă o pedeapsă între 9 şi 15 ani de detenţie pentru evaziune fiscală mai mare de 500.000 de euro aşa că s-a decis să facă denunţuri ca să îşi uşureze situaţia juridică şi să îşi înjumătăţească pedeapsa.

Aşa că, în septembrie 2014, aflat în arest preventiv, a formulat mai multe denunţuri, potrivit unor documente din dosarele penale apărute în spaţiul public. Astfel, Berna l-a denunţat pe fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă.

Acesta l-ar fi şantajat pe Berna şi i-ar fi cerut 500.000 de euro astfel încât postul de televiziune Realitatea să nu îl atace pe afacerist. Pe atunci, Ghiţă era manager la Realitatea.

După denunţul lui Berna, Ghiţă a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti, a fost achitat în primă fază şi, apoi, Secţia specială a retras apelul aşa că Ghiţă a scăpat basma curată.

Într-un alt dosar, Berna a recunoscut că i-a dat şpagă peste 2 milioane de euro fostului primar din Slatina, Darius Vâlcov, ca să obţină contracte cu Compania de Apă Olt.

“La data de 10.09.2014, Theodor Berna (…) a formulat un denunţ din care rezultă că, în cursul anului 2009, în calitate de administrator al SC Tehnologica Radion SRL Bucureşti, denunţătorul Theodor Berna l-a contactat pe Vâlcov Bogdan Darius, primar al municipiului Slatina, judeţul Olt, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului constând în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţilor contractante în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie”, se arată în documentele din dosarul lui Vâlcov.

Fostul consilier al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat iniţial la 8 ani de detenţie, însă a fost salvat de Curtea Constituţională, care a decis rejudecarea proceselor pe motiv că sentinţele de la Înalta Curte au fost date de completuri de 3 judecători nelegal constituite, nefiind specializate pe corupţie.

Firma lui Berna, Tehnologica Radion, a intrat în procedură de insolvenţă în 2014.


Foto: Theodor Berna; Sursa: Inquam Photos / George Călin

Dosarul de evaziune fiscală a lui Theodor Berna este și acum în faza de cameră preliminară la Tribunalul Prahova. 

Pe 8 octombrie 2021, judecătorii au constatat ”legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a interdicţiei iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare” faţă de inculpata Tehnologica Radion SRL.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *