Ciprul, „paradisul fiscal favorit al oligarhilor ruşi”, luat în vizor de SUA

Ciprul, mica insulă din Marea Mediterană, care a funcţionat decenii întregi drept „maşina de spălat” banii murdari ai Rusiei în UE, a intrat în vizorul ofensivei americane cu ocazia lărgirii listei de sancţiuni împotriva Rusiei.

Cetățeni ruși care au devenit miliardari peste noapte, fie făcând comerț cu arme, fie deschizându-și cazinouri, și-au plasat banii în bănci din micuța insulă însorită din sudul Europei. Și actori puternici din sfera de influență rusă au venit în această țară la începutul anilor ’90 cu mulți bani lichizi, plasându-i în bănci. Printre aceștia s-a numărat și fostul lider sârb Slobodan Miloșevici, scrie cotidianul citat.

Așa se face că în anul 2010 totalul depozitelor din băncile din Cipru ajunsese să fie de cinci ori mai mare decât producția economică anuală a țării. Numai în Luxemburg există o situație mai disproporționată din acest punct de vedere, adaugă „Wall Street Journal“.

Banii ruseşti care intră în Uniunea Europeană prin intermediul Ciprului sunt atât de mulţi, încât Ciprul apare în statisticile internaţionale drept cel mai mare destinatar al investiţiilor străine directe din Rusia.

Lupta pentru schimbarea acestui model economic reprezintă un test pentru puterea americană la extremităţile neîmblânzite ale sistemului financiar european, unde bogăţia rusească se ciocneşte de organismele de reglementare ale Washingtonului într-un domeniu în care Banca Centrală Europeană are o putere limitată: spălarea de bani.

Recent, manageri de prim rang ai celei mai importante bănci din Cipru au fost informați că oligarhul rus Viktor Vekselberg, care era și acționar, se află pe lista persoanelor sancționate de Trezoreria americană. Ca urmare, managerii grupului financiar Bank of Cyprus l-au informat pe miliardar că trebuie să-și retragă banii din bancă, relatează cotidianul menționat.

Această listă cu persoane și entități vizate de sancțiuni americane face parte din campania SUA de a schimba modelul puternic înrădăcinat în economia și cultura insulei, campanie dusă în cadrul permanentei lupte pentru influență dintre Washington și Moscova.

Ciprul este un punct de interes deosebit deoarece, potrivit statisticilor internaționale, este cel mai important beneficiar net al investițiilor externe directe care provin din Rusia.

„SUA și Rusia se află într-un soi de război economic și astfel de războaie se poartă acolo unde cele două părți se întâlnesc. Se întâlnesc în Cipru“, a explicat pentru sursa citată John Hourican, CEO al Bank of Cyprus.

Numai că bătălia nu este simplă, mai ales din cauza faptului că Ciprul a recurs la ajutorul oligarhilor ruși pentru a depăși criza financiară care lovise puternic țara în urmă cu aproximativ 5 ani. Atunci, mulți ruși au cumpărat acțiuni în cadrul băncilor din Cipru și au ajuns în comitetele de conducere ale acestora. Printre aceștia s-a numărat și fostul agent KGB Vladimir Strzalkovski, care a devenit membru în board-ul Bank of Cyprus.

În aceeași perioadă, investitorul american Wilbur Ross, acum secretarul american al Comerțului, a cumpărat 15% din acțiuni și a devenit vicepreședinte. Cei doi nu s-au înțeles tocmai bine, Ross reclamând autorităților europene din domeniul reglementării financiare acțiuni îndoielnice întreprinse de fostul agent KGB și reușind astfel să-l înlăture din board.

Din 2017, când Ross a devenit secretarul Comerțului, Statele Unite au început să crească presiunea asupra sistemului bancar din Cipru, după cum spun bancherii din insulă.

„Nu îi pot spune Ciprului «scăpați de toate conturile ruse»“, a afirmat economistul Chris Pissarides, laureat al Premiului Nobel. „Spun… trebuie să fie vorba despre spălare de bani pentru că sunt toți atât de bogați…“, a continuat el.

Ca urmare, Ciprul începe să închidă sute de companii-paravan, să desfășoare interviuri față-în-față cu cei care vor să facă depozite substanțiale și chiar le cer clienților ruși certificate fiscale din țara lor de origine. Iar intermediarii, cum ar fi avocații, încep și ei să fie înlăturați din acest proces, pentru că bancherii vor să știe exact cine sunt clienții lor.

Așă că, per total, depozitele s-au micșorat. Dar chiar și așa, mulți oligarhi ruși continuă să facă afaceri în Cipru.
Situația îi nemulțumește pe unii. „Rusia a construit economia asta“, a spus un oficial bancar, care s-a plâns de faptul că li se cere să renunțe la cei mai buni clienți. „Nu ne putem întoarce la cultivat de castraveți“, a adăugat el.

Mobilizarea americană produce însă iritare atât în lumea politică din Cipru, cât în rândul cetăţenilor simpli, remarcă Wall Street Journal. În Cipru, Moscova este percepută drept o mare putere ale cărei intenţii sunt să apere insula de Turcia. Bancherii consideră chiar că verificările amănunţite ale SUA sunt nedrepte. „Ciprul devine ţintă puţin mai mult pentru că este o ţară mică”, susţine directorul Direcţiei pentru Conformare a Bank of Cyprus. „De ce nu se întâmplă acelaşi lucru la Londra sau în Germania?”, adaugă el.

În 2013, sistemul bancar al Ciprului a căzut victima crizei economice, iar guvernul s-a adresat UE şi FMI-ului pentru ajutor. Aceste instituţii au obligat un număr mare de deponenţi, inclusiv mulţi ruşi bogaţi, să accepte pierderea unei părţi importante din bani prin transformarea în acţiuni la bănci aproape fără valoare, aşa-numitul bail-in.

În schimbul ajutorului de salvare, Ciprul a a fost de acord să-şi reducă dependenţa de banking-ul offshore, în speţă de ruşi. Măsura însă nu a funcţionat în mare parte pentru că, de fapt, băncile cipriote au ieşit din criză datorită unor puternici acţionari ruşi. „Bail-in-ul a fost o prostie. Au vrut să scape de banii ruseşti, dar au dat băncile ruşilor”, subliniază un oficial bancar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *