Complicitatea între CCR, Parlamentul Penalilor și Guvern îi scapă de dosare pe ultimii corupți care ar fi avut probleme: Blejnar, Udrea, Ghiță

​​După decizia Curții Constituționale de joi, prin care articolul de lege ce prevedea posibilitatea întreruperii cursului prescripției, o serie de nume grele, de la Elena Udrea la Sebastian Ghiță, ar putea scăpa de o serie de dosare de corupție, transmite fanatik.ro.

Vineri, chiar în ziua în care Curtea de Apel București era așteptată să vină cu o decizie definitivă în cazul fostului șef al CNAS, Lucian Duță, condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, avocații acestuia au depus o cerere de repunere pe rol a procesului pentru ca judecătorii să constate intervenția termenului de prescripție.

Acțiunea vine după decizia CCR de joi prin care art.155 alin.(1) din Codul penal, ce prevedea posibilitatea întreruperii cursului prescripției răspunderii penale, a fost declarat neconstituțional. Lucian Duță a fost acuzat că în perioada 2010-2012 a luat mită 6,3 milioane de euro de la două firme de software. Cum infracțiunea de luare de mită în formă continuată se pedepsește cu o pedeapsă între 3 și 10 ani de închisoare, prescripția generală în acest caz ar interveni la opt ani de la consumarea faptei, adică în 2020.

În aceeași situație se află și fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, trimis în judecată de DNA în august 2019 pentru că între anii 2011-aprilie 2012 ar fi luat mită 1,2 milioane de euro de la omul de afaceri Radu Nemeș pentru a-i proteja firmele acestuia de controalele inspectorilor fiscali. La fel ca și în cazul lui Duță, prescripția generală în cazul lui Blejnar s-ar fi împlinit în aprilie 2020.

Un alt nume greu care ar putea beneficia de decizia CCR este Elena Udrea, în prezent fugită în Bulgaria unde încearcă să scape de executarea condamnării la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. Fostul ministru al dezvoltării mai are însă două dosare grele pe rol unde ar putea interveni prescripția generală. Este vorba în primul rând de dosarul finanțării campaniei electoral din 2009, dosar în care a fost condamnată în martie 2021 la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu, fiica fostului președinte, a primit o pedeapsă de 5 ani. Dosarul se află acum în faza de apel, Instanța Supremă dând termen pe 8 septembrie pentru depunerea pledoariilor finale. Atât Elena Udrea, acuzată de trafic de influență și spălare de bani, și Ioana Băsescu, acuzată de delapidare și instigare la spălare de bani, ar putea scăpa de acuzații în contextul în care faptele au fost comise în anul 2009, iar pedepsele maxime sunt de doar 7 ani, deci prescripția generală este de 8 ani.

Elena Udrea ar putea scăpa și de acuzațiile de luare de mită în dosarul Hidroelectrica, judecat în primă instanță la Curtea de Apel București, în condițiile în care faptele de care este acuzată Udrea ar fi fost comise în anul 2011, iar prescripția generală în acest caz s-ar fi împlinit în 2011. În acest dosar Udrea este acuzată că ar fi primit o mită de 3,9 milioane de euro plus o creanță de 900.000 de euro la publicația Evenimentul Zilei.

Un alt nume greu care ar putea scăpa de un dosar penal este fostul deputat PSD Sebastian Ghiță. Instanțele se chinuie încă din anul 2015 să finalizeze dosarul de corupție în care Sebastian Ghiță este acuzat că i-ar fi dat mită o vilă fostului primar al Ploieștiului, Iulian Bădulescu, pentru ca acesta să acorde o finanțare nerambursabilă de 1,5 milioane de euro către echipa de Asesoft Ploiești, echipă controlată de Ghiță. Curtea Supremă i-a achitat pe amândoi pe fond însă, după decizia CCR din 2019 pe completele de 3 de la ÎCCJ, judecătorii au decis reluarea procesului de la zero, iar cum Sebastian Ghiță nu mai era demnitar dosarul s-a dus către instanțele din Prahova. De atunci dosarul trenează, iar la ultimul termen din 2 mai, completul de judecată de la Tribunalul Prahova a fost desființat iar dosarul se va relua practic de la zero cu un alt complet. Infracțiunile ce fac obiectul acestui dosar au fost comise în anul 2013, iar pedepsele maxime merg spre 7 ani de închisoare, deci termenul prescripției generale este de 8 ani.

Cu majoritate, Curtea Constituțională a decis joi că prevederile alineatului 1, art. 155 sunt neconstituționale. Potrivit acestui articol, „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Specialiștii în drept susțin că prin această decizie practic a fost eliminată prescripția specială, prin care, procurorii putea prelungi acest termen de prescripție cu încă jumătate din termenul prescripției generale.

„Textul legal era așa, art. 155, NCP, „cursul termenului de prescripție a răspunderii penale se întrerupe prin efectuarea oricărui act de urmărire penală”. Asta însemna că în caz de întrerupere curge un nou termen. De exemplu, dacă termenul de prescripție era de 10 ani iar el începe să curgă de la data comiterii faptei, însă ca să nu se împlinească procurorul mai făcea un act, îl mai chema pe o audiere, îl mai trimitea la detectorul de minciuni și curgea un nou termen. Și mai mult, dacă era vorba de un grup infracțional, și dacă doar față de unul se întrerupea, atunci curgea pentru toți un nou termen de prescripție. Și astfel se ajungea să avem dosare penale care durau 10, 15 ani.

Și Curtea, în anul 2018, a dat o decizie prin care a înlăturat expresia asta „prin efectuarea oricărui act de urmărire penală” – și textul a rămas atât: „cursul termenului de prescripție a răspunderii penale se întrerupe”, punct. Instanțele de judecată nu toate au apreciat că trebuie aplicat acest text, unii au spus că se aplică codul vechi. Însă codul vechi este abrogat din anul 2012, de la intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală, deci nu mai poți să aplici codul vechi, chir dacă CCR a declarat această nouă formulară ca fiind neconstituțională. În motivarea curții, scrie că era mai bună soluția legislativă soluția din vechiul cod, aceea îndeplinea condițiile constituționale. Și ei au înțeles de aici să o aplice pe aceea, însă nu se poate, o lege abrogată rămâne abrogată, nu mai poate fi în viață în nicio situație.