Franța și Germania au ajuns la un compromis pentru proiectul gazoductului Nord Stream 2

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au căzut vineri de acord asupra unei poziţii comune privind revizuirea reglementărilor în domeniul transportului gazelor naturale, care vizează în special proiectul gazoductului Nord Stream 2, pe baza unei soluţii de compromis avansată de Franţa şi Germania, au declarat vineri pentru AFP o serie de surse diplomatice.

Preşedinţia română a Consiliului UE a anunţat pe Twitter că s-a ajuns la un acord între statele membre. Acesta acord va permite demararea negocierilor cu Parlamentul European pentru revizuirea Directivei europene cu privire la gazele naturale. Modificările avut în vedere au drept obiectiv aplicarea regulilor de pe piaţa comună a energiei şi gazoductelor al căror punct de plecare se află în ţări terţe.

Această revizuire, propusă de Comisia Europeană, este percepută ca o dorinţă a executivului comunitar de a reglementa mai bine proiectul gazoductului Nord Stream 2, care este în prezent construit între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. Potrivit Bruxelles-ului, acest proiect pune în discuţie independenţa energetică a UE şi securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit surselor diplomatice citate de AFP, mandatul acordat preşedinţiei române reflectă o soluţie de compromis transmisă vineri de Franţa şi Germania.

„Am ajuns la un acord care nu a fost posibil decât graţie cooperării strânse între Franţa şi Germania, sub preşedinţia română a Consiliului UE” a declarat cancelarul german Angela Merkel într-o conferinţă de presă organizată la Berlin.

Franţa şi Germania au fiecare companii implicate în proiectul Nord Stream 2.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro.

Când vine vorba de proiectul Nord Stream 2, blocul comunitar este împărţit în două. Pe de o parte, se află statele din Europa de Est, cele nordice şi cele baltice, care consideră că acest gazoduct face din UE un ostatic al Moscovei, iar pe de altă parte se regăsesc statele din nordul Europei, în special Germania, care pun accentul pe avantajele economice ale proiectului.

În stadiul actual al procedurii legislative, statele membre UE trebuie să se pună de acord asupra poziţiei lor înainte de a putea începe să negocieze cu Parlamentul European, care şi-a exprimat deja opoziţia faţă de Nord Stream 2.

Cât de rapid va fi adoptat actul legislativ este un aspect vital pentru viitorul gazoductului Nord Stream 2. Propunerea Comisiei Europene prevede reguli mai dure pentru noile proiecte de infrastructură, însă lucrările pentru construcţia Nord Stream 2 sunt deja în derulare.

Orice întârziere în construcţia gazoductului Nord Stream 2 ar slăbi poziţia Moscovei în negocierile cu Ucraina pentru un nou acord de tranzit al gazelor naturale şi ar crea incertitudini pentru partenerii Gazprom în proiectul Nord Stream 2, respectiv firmele Uniper, Wintershall, Shell, OMV şi Engie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *