Concluzii după summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări de la București

Iniţiativa celor Trei Mări, al cărei scop este o legătură mai strânsă în spaţiul central-european, a obţinut un impuls nou şi a dovedit în sfârşit că nu este un proiect anti UE, anti-Germania sau anti-Rusia şi că nu este un cal troian al Americii, după summit-ul de luni şi marţi de la Bucureşti.

La această reuniune la vârf de la Bucureşti a participat și ministrul german de externe Heiko Mass. Acesta a declarat că Germania sprijină Iniţiativa celor Trei Mări care vizează intensificarea cooperării între statele est-europene deoarece această platformă consolidează unitatea europeană în ansamblu, potrivit dpa.

„Cred că este un semnal important în cadrul Uniunii Europene că o ţară ca Germania nu priveşte doar spre vest, ci de asemenea ţine cont de vecinii săi din estul Europei „, a declarat şeful diplomaţiei germane la summitul Iniţiativei celor Trei Mări, desfăşurat în capitala României.

„Aceasta este ceea ce noi descriem ca fiind noua politică est-europeană”, a adăugat el.

Heiko Maas, invitat la summit-ul de la Bucureşti de către preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că Germania intenţionează să devină membru permanent al acestei platforme, potrivit dpa.

Este o întoarcere de la poziţia critică anterioară a Berlinului, când acesta era îngrijorat de faptul că iniţiativa ar putea rupe unitatea europeană, comentează sursa citată.

Relaţiile au fost reci, în special în momentul în care a fost formată iniţiativa, când Ungaria Polonia, Slovacia şi Republica Cehă au criticat politica adoptată de cancelarul german Angela Merkel privind refugiaţii şi migraţia.

„Vrem să folosim acest forum, şi în viitor, să ne alăturăm discuţiilor vecinilor noştri din Europa de Est „, a subliniat ministrul german.

Ţările din Iniţiativa celor Trei Mări reprezintă o treime din teritoriul UE şi o cincime din populaţia sa. Germania este un important partener economic individual al fiecăruia dintre cele 12 state membre, aminteşte dpa.

Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări, găzduit la Bucureşti, a captat, pentru mai multe zile, interesul presei internaţionale. Participant la summit, secretarul american al energiei, Rick Perry, a declarat că Europa ar trebui să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc şi să-şi diversifice sursele de energie, scrie The New York Times.

Totodată, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, şi-a exprimat dorinţa ca SUA să joace un rol crucial în Europa de Est, pentru a întări continentul, în ansamblu, menţionează publicația poloneză Rzeczpospolita.

La rândul său, preşedintele român Klaus Iohannis a calificat prezenţa economică a SUA drept „un catalizator pentru cooperarea economică în regiune”, adaugă ziarul american. Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a reamintit nevoia de coeziune a UE, semnalând că „Europa nu poate fi împărţită pe baza punctelor cardinale, ci există o singură Europă”, citează Deutsche Press Agentur.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, secretarul american al energiei, Rick Perry, ministrul german de Externe, Heiko Maas, preşedintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, şi alţi şefi de stat au discutat, la Bucureşti, despre circa 40 de proiecte având drept scop impulsionarea conectivităţii regionale în domeniile transportului, energiei şi informaticii, aminteşte The Washington Post.

„UE a investit 150 miliarde de euro în zona dintre Marea Adriatică şi Marea Neagră, alte 2,5 miliarde de euro fiind alocate doar pentru infrastructură, în zona celor trei mări”, a declarat Juncker, consemnează Ria Novosti.

Declarația comună

Participanţii la Summitul Iniţiativa celor Trei Mări (I3M) au subliniat în Declaraţia comună de la încheierea evenimentului că vor canaliza susţinerea politică pe proiectele prioritare din transport, energie şi mediul digital discutate luni şi marţi la Bucureşti şi încurajează guvernele, companiile şi instituţiile financiare interesate să lucreze împreună pentru implementarea rapidă şi eficientă a acestora, conform textului Declaraţiei comune publicate pe site-ul Preşedinţiei României.

În cadrul Declaraţiei comune sunt invitaţi toţi actorii interesaţi să coopereze pentru a atrage mijloacele financiare necesare pentru proiectele I3M, inclusiv identificarea tuturor fondurilor UE, precum şi a altor fonduri posibile, pentru implementarea acestora.

Participanţii la summit au salutat organizarea, cu această ocazie, a primei ediţii a Forumului de Afaceri al I3M, aşa cum s-a decis prin Declaraţia comună de la Varşovia din 2017, care a adunat peste 600 de oficiali şi de oameni de afaceri din statele participante, din alte state membre UE, din SUA şi din state non-UE din regiunea extinsă a Europei de Sud-Est. Acest Forum de Afaceri al I3M ar trebui să devină un eveniment regulat, preferabil anual, se mai precizează în Declaraţie.

De asemenea, conform Declaraţiei comune, este salutată crearea Reţelei I3M de Camere de Comerţ cu ocazia primei ediţii a Forumului de Afaceri al I3M, cu obiectivul de a susţine activităţile viitoare ale acestui forum şi de a facilita contactele dintre comunităţile de afaceri în regiune.

Participanţii la summit au recunoscut semnarea, cu ocazia Forumului de Afaceri I3M, a Scrisorii de Intenţie privind înfiinţarea Fondului de Investiţii al celor Trei Mări de către instituţiile financiare relevante care intenţionează să participe la Fond. Odată creat, acest fond va avea ca obiectiv susţinerea şi finanţarea proiectelor prioritare de interconectare discutate în cadrul summitului precum şi a altor proiecte viitoare ale I3M.

Oficialii care au participat la summitul de la Bucureşti au căzut de acord asupra nevoii de a monitoriza, stimula şi susţine implementarea proiectelor prioritare de interconectare şi, pentru îndeplinirea acestui scop, încurajează o implicare mai activă a sectorului privat.

Cu ocazia acestui summit a fost lansat şi un website dedicat I3M (www.three-seas.eu), administrarea domeniului urmând a fi preluată de gazdele fiecăruia dintre summiturile viitoare, conform Declaraţiei comune.