Conferinţa de Securitate de la München . Preşedintele Germaniei a criticat politica egocentrică a SUA, Chinei şi Rusiei

Conferinţa de Securitate de la München aduce laolaltă, ca în fiecare an, numeroşi şefi de stat şi de guverne. Reuniunea se va concentra asupra numeroaselor provocări la adresa securităţii globale.
Ar proteja Statele Unite un aliat NATO cu forța armată dacă ar fi necesar? Ar trebui ţările Uniunii Europene să coopereze mai îndeaproape în probleme vizând apărarea? Se confruntă lumea cu o „furtună perfectă” constând în schimbări climatice și amenințări de securitate?

Acestea și alte întrebări vor domina agenda Conferinţei de Securitate de la München din acest an. Organizat în mod tradiţional la Hotel Bayerischer Hof, evenimentul aduce laolaltă șefi de stat și de guverne din 30 de ţări, miniștri de externe și ai apărării, jurnalişti, precum și reprezentanți ai organizațiilor economice.

Autorii raportului de securitate 2020 de la München, document menit să determine tonul conferinței de securitate, vorbesc despre „lipsa de vest”. Prin acest artificiu verbal, semnatarii raportului încearcă să sublinieze că lumea în ansamblu, dar cu precădere Vestul, începe să îşi piardă valorile și direcția strategică.

În raport se arată că „lumea devine tot mai puțin vestică”. În timp ce unii cred că Vestul este amenințat de „internaționalismul liberal”, alții observă că „pericolul rezidă tocmai în ascensiunea iliberalismului și întoarcerea naționalismului”. În timp ce atât dreapta, cât și stânga iau în calcul ideea asumării de mai puţine responsabilităţi globale, autorii documentului opinează că „reticienţa occidentalilor de a se mai angaja în conflicte externe violente nu înseamnă că aceste conflicte vor dispărea”. Dimpotrivă, ele ar putea chiar să se înrăutățească, notează DW.

Un interes deosebit va fi cu siguranţă acordat şi modulului în care Europa va răspunde problemelor pe care le înfruntă. Vor fi soluţiile europene diferite faţă de cele din trecut? Unii observatori apreciază că, pe fondul creșterii populismului de dreapta și a naționalismului, UE se va întoarce către interior și se va distanţa de restul lumii.

Unele dintre discuțiile de la conferinţă se vor concentra asupra modului în care Uniunea Europeană își poate crește influența, în special printr-o mai mare cooperare în domeniul apărării. Problema migrației dinspre sud a devenit și mai presantă pentru Europa, din cauza conflictelor din Siria și Libia, în timp ce Rusia exercită o influență destabilizatoare din est.

Mulți europeni doresc ca UE să acționeze ca jucător global, cu mai multă încredere decât înainte și mai independentă de Statele Unite. Președintele francez Emmanuel Macron consideră că Europa trebuie să înveţe să îşi exercite puterea, în caz contrar riscând să „dispară din punct de vedere geopolitic”.

Situaţia în care Statele Unite aleg să rămână pasive în Orientul Mijlociu sau chiar să renunţe în totalitate la angajamentul asumat în această regiune, în timp ce Rusia şi Turcia încearcă să îşi extindă influenţa în ţări precum Siria sau Libia, oferă Europei oportunitatea de a veni cu o nouă politică în această parte a lumii, una care să ţină cont mai mult de interesele sale strategice şi economice.

Odată cu ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi punerea sub semnul întrebării a principiului de apărare colectivă în cadrul NATO, coordonarea și îmbinarea parțială a capacităților de apărare europene par mai importante ca niciodată. Autorii raportului de securitate scriu: „NATO și Uniunea Europeană se luptă. (…) Creșterea iliberalismului în statele membre înseamnă provocări enorme pentru ambele părţi.”

Întrebarea este însă dacă statele membre ale UE vor găsi răspunsuri comune, nu numai în apărare, ci și în politica externă și de migrație. Nu pentru prima oară, la Conferinţa de Securitate va fi dezbătut în mod energic şi subiectul extinderii UE, mai ales că statele din Balcanii de Vest sunt puternic reprezentate la reuniune.

În deschiderea Conferinţei de Securitate de la München, preşedintele Germaniei a criticat politica egocentrică a SUA, Chinei şi Rusiei şi s-a declarat un adept al multilateralismului.

Rusia rămâne o preocupare majoră pentru strategii europeni. Rusia a avut mai multe succese diplomatice la ultima conferință de securitate, între care apelul președintelui Macron de regândire a relațiilor cu Moscova. Însă Europa este divizată între impulsul de a menține dialogul (și relațiile comerciale) cu marele său vecin din est și îngrijorările în legătură cu obiectivele strategice ale Moscovei,, se mai arată în raport.

Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a reproşat SUA, Chinei şi Rusiei că pun în pericol ordinea internaţională prin acţiunile lor egoiste. „Fiecare ţară ar trebui să vadă unde ajunge dacă pune interesele proprii mai presus de interesele tuturor celorlalţi”, aceasta pare să fie deviza preşedintelui SUA, Donald Trump, a declarat Steinmeier în discursul de deschidere a Conferinţei de Securitate de la München. Totuşi, Steinmeier a elogiat cooperarea transatlantică şi a subliniat că aceasta trebuie menţinută.

„Nu se respectă dreptul internaţional”

Preşedintele Germaniei a reproşat Rusiei că a anexat Crimeea „fără a ţine cont de dreptul internaţional”. Rusia „a recurs la mijloace militare şi la strămutarea violentă a graniţelor pe continentul european, făcând din asta iarăşi un mijloc politic”, a subliniat vorbitorul. Nesiguranţa şi imprevizibilitatea sunt urmările acestor acţiuni, a mai evidenţiat el.

La rândul ei, China a devenit prin ascensiunea din ultimele decenii un actor important în instituţiile internaţionale. „Dar, concomitent, nu acceptă dreptul internaţional decât selectiv, acolo unde nu contravine propriilor interese”, a punctat preşedintele federal. Acţiunile Chinei în Marea Chinei de Sud îi deranjează pe vecinii din regiune. „Iar acţiunile Chinei împotriva minorităţilor din propria ţară ne deranjează pe noi toţi”, a spus el, făcând aluzie la relatările privind arestarea în masă a uigurilor.

„Mai multă neîncredere, mai mult armament, mai puţină securitate”

Pe acest fundal, Steinmeier a avertizat că există riscul reluării cursei înarmărilor. „Ne întoarcem la vechea dilemă de securitate. Mai multă neîncredere, mai mult armament, mai puţină siguranţă – acestea sunt urmările ei obligatorii. Care conduc spre o nouă cursă a înarmării nucleare, care nu va produce doar noi arme, ci şi noi puteri nucleare, cu toate riscurile de rigoare pentru stabilitatea nucleară, care este oricum precară”, a avertizat Steinmeier. Revenirea la interesele naţionale slăbeşte comunitatea internaţională şi în contextul căutării de soluţii pentru problemele globale, între care schimbările climatice. Comunitatea internaţională ar trebui să fie „profund neliniştită” de faptul că instituţiile internaţionale sunt „blocate şi slăbite”, a conchis el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *