Consiliul Fiscal: Există riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit asumate

Consiliul Fiscal atrage atenţia în cadrul unui raport asupra asupra rectificării bugetare că există riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit asumate.

Proiectul de rectificare bugetară consemnează o revizuire ascendentă de proporţii atât a veniturilor totale ale bugetului, de 6,4 miliarde lei, cât și a cheltuielilor bugetare, cu 7,5 miliarde lei. Consiliul Fiscal are rezerve față de nivelul propus în cazul veniturilor din TVA și accize, apreciind că revizuirile descendente operate apar drept insuficiente şi considerând drept probabilă eventualitatea în care veniturile realizate ar fi cu circa 2 miliarde de lei mai mici decât estimările actualizate.

În ceea ce privește cheltuielile, Consiliul Fiscal are rezerve față de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistență socială și cele cu achizițiile de bunuri și servicii. În primul caz, menținerea deciziei de achitare a pensiilor înainte de 15 ale lunii ar reclama alocări suplimentare de circa 1,3 miliarde lei, în timp ce în cel de-al doilea caz execuția bugetară la finele primului semestru indică drept probabile cheltuieli suplimentare de circa 0,9 miliarde lei în raport cu alocarea – un control strict al cheltuielilor cu achizițiile de bunuri și servicii (neobservabil până în acest moment) ar putea însă asigura înscrierea în anvelopa de cheltuieli propusă.

Elementele de mai sus evidențiază riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit asumate și implicit a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, în absența adoptării unor măsuri compensatorii.

Acestor riscuri se adaugă probabilitatea extrem de ridicată ca nivelul PIB nominal să se situeze pe un palier semnificativ inferior celui avansat de CNSP, dat fiind nivelul creșterii economice din primul trimestru al anului și dinamica recentă a principalilor indicatori macroeconomici. Materializarea acestei eventualități ar contribui suplimentar la înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului exprimat ca procent în PIB.

În direcția opusă ar acționa o eventuală (nedezirabilă) nerealizare a absorbției programate a fondurilor structurale și de coeziune, prin intermediul reducerii cheltuielilor de cofinanțare pe care le-ar prilejui – realizarea în proporție de 75% a programului de fonduri structurale și de coeziune, presupunând constant raportul cheltuielilor de cofinanțare relativ la veniturile de la UE, ar implica cheltuieli mai mici cu circa 2 miliarde lei și ar duce, ignorând efectele de runda a doua, la o diminuare echivalentă a deficitului bugetar.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.