Cum încearcă Germania să împace și capra și varza și lupul. Berlinul vrea să-i mulţumească pe americani, însă nici nu vrea să-i supere pe ruşi

Președintele rus Vladimir Putin încearcă să schimbe echilibrul de putere în Europa și chiar amenință cu război. Până acum, guvernul german nu a oferit un răspuns clar la această amenințare, scrie într-un editorial Mathieu von Rohr , șeful departamentului externe al publicației germane Der Spiegel.

Există un pericol clar al unui război de agresiune în Europa, dar guvernul german nu pare să fi conștientizat încă. Ce altă explicație ar putea fi dată pentru paralizia inexplicabilă a Berlinului în fața de Rusiei?

Este cu atât mai deconcertant cu cât Germania, ca cel mai important stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să joace un rol cheie în această criză. Dar este departe de a-și îndeplini această responsabilitate. Rusia amenință cu un război împotriva Ucrainei, iar răspunsul cancelarului german Olaf Scholz a fost o vagă amenințare de „consecințe” în cazul în care Moscova decide să invadeze. Ce fel de consecințe? El nu a spus, subliniază Mathieu von Rohr .

Motivul abordării provizorii este clar: guvernul de coaliție tripartit al social-democraților (SPD) a lui Scholz, al liber-democraților (FDP) și al Verzilor nu a ajuns la un acord asupra tipului de măsuri punitive. Și într-o situație atât de gravă precum cea care se dezvoltă la granița de est a Ucrainei, aceasta este o catastrofă, susține editorialistul.

Germania s-ar putea afla într-o situaţie fără ieşire în cazul unei invazii ruse în Ucraina, între principalul ei furnizor de gaze şi cei mai importanţi aliaţi de securitate ai săi, notează Reuters într-o analiză.

Cancelarul Olaf Scholz s-ar confrunta cu presiuni din partea Statelor Unite şi a altor aliaţi occidentali pentru a răspunde unei invazii prin oprirea intrării în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, recent finalizat, care urmează să transporte gaz din Rusia spre Germania. Însă o astfel de decizie ar risca să exacerbeze o criză de gaze în Europa, pusă aproape unanim pe seama unui deficit de livrări din Rusia şi care a provocat o creştere considerabilă a preţurilor.

Creşterea explozivă a preţurilor a lovit puternic companiile şi consumatorii din regiune, nu în ultimul rând muncitorii cu venituri scăzute din Germania pe ale căror voturi se bazează social-democraţii (SDP) lui Scholz.

„Germania este între ciocan şi nicovală“, consideră Marcel Dirsus, de la Institutul pentru politici de securitate al Universităţii din Kiel. „Guvernul Scholz vrea să-i mulţumească pe americani pentru că ei sunt cei mai importanţi aliaţi ai Germaniei din afara Europei. Însă nici nu vrea să-i supere pe ruşi. Acest lucru e greu de făcut“.

O invazie rusă în Ucraina ar declanşa, foarte probabil, noi sancţiuni internaţionale împotriva Rusiei, măsurile contra Nord Stream 2 fiind văzute drept unul din mijloacele de presiune cele mai puternice. Dar Scholz, care a înlocuit-o pe Angela Merkel în funcţia de cancelar la sfârşitul anului trecut, se confruntă deja cu disensiuni în coaliţia sa de guvernare în legătură cu cât de extinse ar trebui să fie sancţiunile germane legate de Nord Stream 2 dacă Rusia va ataca Ucraina.

Verzii germani, care se opun combustibililor fosili, ar dori renunţarea la proiect, ce aşteaptă încă aprobarea autorităţilor de reglementare. Ei vor de asemenea să-i trimită un semnal clar preşedintelui rus Vladimir Putin că agresiunea externă şi practicile nedemocratice în plan intern nu vor fi recompensate cu contracte de gaz.

Liber-democraţii (FDP, pro-business) au semnalat şi ei că preferă o abordare mai dură faţă de Rusia.

Scholz va spera să găsească un compromis care să satisfacă atât partenerii de coaliţie, cât şi responsabili din partidul său, precum ministrul apărării, Christine Lambrecht, care a spus că Nord Stream 2 nu ar trebui târât în criza ucraineană.

Ţara din UE cu cea mai numeroasă populaţie şi cea mai mare economie este în pericol să pară divizată, iar Scholz riscă să pară slab dacă nu arată leadership ferm în această criză.

„Scholz pare prea pasiv şi absent“ este de părere Gwendolyn Sasse, senior fellow la Carnegie Europe, sugerând că social-democratul ar trebui să încerce să-şi asume un rol mai mare în Uniunea Europeană.

Scholz ar putea să stea cu un ochi pe sondajele de opinie care arată că în jur de 60% dintre germani sprijină Nord Stream 2, afirmă Thorsten Benner, de la Global Public Policy Institute (GPPi).

„Pentru Scholz, există de asemenea o preocupare legată de echitate: SUA sunt un importator major de petrol brut rusesc, dar nu s-au angajat să oprească importurile, în timp ce de la Germania se aşteaptă să abandoneze Nord Stream 2“ mai spune Brenner.

Preţurile la energie în Germania au crescut în decembrie cu 69% comparativ cu decembrie 2020, şi, cel mai probabil, o acţiune militară a Rusiei în Ucraina le-ar face să urce şi mai mult.

Guvernul s-ar confrunta atunci cu presiunea de a acorda subvenţii germanilor cu venituri scăzute şi companiilor care îşi bazează producţia pe gaze naturale, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe finanţele publice deja suprasolicitate de criza coronavirusului.

În opinia lui Marcel Dirsus, este improbabil că Scholz va abandona proiectul, însă cancelarul ar putea impune un moratoriu asupra Nord Stream 2 în cazul unei invazii ruse.

„Va fi o măsură menită să le arate americanilor şi altor aliaţi că Germania reacţionează, dar în acelaşi timp va trimite un semnal Rusiei că proiectul ar putea fi încă resuscitat“, apreciază acelaşi analist.

În cercurile politice germane, tot felul de oameni nu vorbesc în prezent despre ce va face Berlinul ca răspuns la un atac rus. Mai degrabă, se concentrează pe ceea ce nu vor face. Acest lucru nu se aplică doar politicienilor aparținând partidelor de coaliție, ci este valabil și pentru Friedrich Merz, care urmează să fie votat ca următorul lider al conservatorului Uniunea Creștin Democrată (CDU) – principalul partid de opoziție din țară – în zilele urmatoare. Weekendul trecut, el și-a exprimat opoziția față de excluderea Rusiei din sistemul global de plăți SWIFT, care este una dintre cele mai dureroase sancțiuni potențiale care au fost propuse, mai scrie Mathieu von Rohr în Der Spiegel.

Având în vedere Germania slabă și divizată, Moscova se poate simți încurajată în cursul său actual. Mai ales având în vedere că există apologeți de seamă pentru politicile agresive ale Rusiei în cadrul coaliției de guvernare.