Criză politica în Republica Moldova: doi președinți, două guverne. Prima şedinţă a Guvernului condus de Maia Sandu va avea loc luni

Prima şedinţă a noului Guvern al Republicii Moldova, condus de Maia Sandu, va avea loc luni la ora 11, a transmis prim-ministrul în cadrul unei conferinţe de presă.

Maia Sandu a transmis că şedinţa de luni va avea loc în incinta Parlamentului, nu a Guvernului. De asemenea, în cadrul şedinţei vor fi aprobate mai multe demisii şi numiri în funcţie.

„Mâine, la 11.00 va avea loc şedinţa Guvernului. În această primă şedinţă a Guvernului nou votat se vor pune în discuţie primele demiteri şi numiri în funcţie”, a declarat Maia Sandu.

Maia Sandu le-a mulţumit cetăţenilor care sprijină noul Guvern, reprezentanţilor societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale. De asemenea, Consiliul Europei a transms un mesaj de susţinere pentru noul Guvern şi pentru deciziile luate sâmbătă în Republica Moldova, a anunţat prim-ministrul.

Referitor la mitingul organizat de Partidul Democrat sâmbătă, Maia Sandu a transmis că „opoziţia are dreptul să protesteze”.

Prim-ministrul a reiterat apelul făcut funcţionarilor publici, conform căruia aceştia sunt sfătuiţi să respecte legea şi să se prezinte luni la serviciu, pentru a nu bloca activitatea instituţiilor de stat. Maia Sandu a transmis că blocajul de duminică din instituţiile de stat este din cauza Partidului Democrat.

La Chișinău s-a constituit o nouă majoritate parlamentară între Partidul Socialiștilor, pro-rus, și Blocul pro-occidental ACUM, care dețin împreună 61 de mandate. Sâmbătă, 8 iunie, într-o ședință extraordinară a Parlamentului, a fost ales președintel Legislativului, Zinaida Greceanîi, care este și lidera socialiștilor, și un nou premier – Maia Sandu, copreședinta ACUM și lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, precum și un nou cabinet de miniștri din reprezentanți ai ambelor fracțiuni. Noii membri ai guvernului au depus jurământul chiar în sala de ședințe a Parlamentului, iar președintele Igor Dodon, liderul neformal al socialiștilor, a semnat decretul de învestire a guvernului.

Președintele Igor Dodon și noul premier Maia Sandu au îndemnat fosta guvernare democrată să asigure transferul pașnic al puterii. Formând majoritatea parlamentară, deputații socialiști și ai blocului ACUM au semnat o declarație în care constată caracterul „capturat” al statului și se obligă să adopte un șir de legi menite să scoată instituțiile statului de sub controlul „oligarhic”. Tot sâmbătă, Parlamentul i-a demis pe directorii Centrului Național Anticorupție și Serviciului de Informații și Securitate, și a readus Serviciul Protecție și Pază de Stat în subordinea șefului statului.

Toate deciziile au fost adoptate în pofida anunțului făcut în dimineața aceleiași zile de către Curtea Constituțională, potrivit căreia termenul limită de formare a majorității și a guvernului expirase cu o zi mai devreme, vineri, 7 iunie. Vineri, la încheierea termenului limită stabilit de Curte, magistrații au decis să răspundă la întrebarea adresată mai demult de președintele Igor Dodon și anume începând cu ce dată șeful statului ar putea anunța alegeri anticipate, dacă Parlamentul este nefuncțional. Anterior, Dodon a spus cu diferite ocazii că, potrivit Constituției, termenul limită expiră după trei luni de la validarea mandatelor, adică duminică, 9 iunie. În decizia sa, însă, Curtea a indicat că trei luni înseamnă 90 de zile, scurtând astfel cu două zile termenul vehiculat până atunci de șeful statului și deputați. Concluzia Curții a fost respinsă de șeful statului.

Sâmbătă, magistrații Curții au emis și alte câteva decizii prin care declarau neconstituționale numirea premierului Maia Sandu și a guvernului, precum și orice alte legi și decizii ale Parlamentului. Pe de altă parte, deputații au adoptat o declarație în care acuză Curtea Constituțională de „tentativă de uzurpare a puterii de stat” în favoarea fostului partid de guvernământ al democraților și a liderului acestuia Vlad Plahotniuc.

La rândul său, liderul PD, Vlad Plahotniuc, precum și fostul premier Pavel Filip, și el un fruntaș al democraților, au declarat că nu vor admite instalarea noilor miniștri și au spus că tot ce s-a petrecut în Parlament este ilegal și că seamănă a lovitură de stat. Plahotniuc a acuzat socialiștii că ar fi finanțați din Federația Rusă, iar pe Dodon – de înaltă trădare, susținând că i-ar fi propus să semneze un acord secret privind federalizarea Republicii Moldova.

Acuzațiile liderului democraților au fost respinse de șeful statului și de socialiști. A urmat și replica vicepremierului rus Dmitri Kozak, care s-a aflat la Chișinău la începutul săptămânii trecute, în același timp cu înalți demnitari europeni și americani. Oficialul rus l-a acuzat de minciună pe Plahotniuc, spunând că acțiunile fostei guvernări „așa-zis democrate” de la Chișinău sunt „vădit criminale”. Kozak a spus că, de fapt, „Plahotniuc a propus încheierea unor înțelegeri secrete între Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat, cu angajamentul ultimului de a schimba diametral opus vectorul politicii externe a Moldovei de la Vest spre Est”. „Știm cu siguranță că toate aceste propuneri au fost în mod categoric respinse”, a spus Kozak jurnaliștilor, menționând că „devin și mai limpezi cerințele oamenilor, adesea cu convingeri politice opuse, privind necesitatea eliberării Moldovei de sub ocupația unui regim criminal”.

„Curtea Constituțională a aprofundat criza politică din Republica Moldova prin hotărârile și avizele pe care le-a adoptat în ultimele zile”. De această părere este expertul în drept constituținal Teodor Cîrnaț. Potrivit lui, CC nu avea dreptul să dizolve Parlamentul fără a studia de facto ce s-a întâmplat în Legislativ și fără a avea acces la documente. „În ultimul timp Curtea Constituțională și-a depășit în mod vădit atribuțiile și este o instituție a Partidului Democrat, care exercită întocmai ordinele acestei formațiuni, fiindcă CC, în conformitate cu Constituția, nu face parte din nicio putere legislativă, executivă sau judecătorească, dar este un arbitru. Însă graba cu care a emis hotărârile și avizele mă fac să concluzionez că CC și-a depășit totalmente atribuțiile”, susține exepertul.

Urmare a gestului PAS de miercuri seară, comunitatea de experți din Republica Moldova s-a împărțit în două tabere – unii aprobă disponibilitatea PAS de a coopera cu PSRM, în timp ce alții acuză acest partid de trădare și de încălcarea angajamentului asumat în fața alegătorilor.

În preajma alegerilor parlamentare din 24 februarie, cei doi copreședinți ai blocului ACUM, Maia Sandu (PAS) și Andrei Năstase (PPDA) au semnat, alături de ceilalți candidați la funcția de deputat, angajamente publice prin care au promis că nu vor accepta nici un fel de înțelegeri cu partidele oligarhice și cu cele anti-europene: „Mă angajez în fața poporului Republicii Moldova să nu particip la crearea unei coaliții formale sau informale cu Partidul Democrat, Partidul Socialiștilor, Partidul Șor, Partidul Nostru și alte formațiuni prooligarhice și antieuropene, în caz dacă acestea intră în Parlament. Sunt profund conștient de faptul că mandatul pe care îl voi obține de la alegătorii Blocului electoral ACUM presupune refuzul de a intra în orice fel de alianță cu grupările Plahotniuc, Dodon, Șor. Îmi asum ca toate deciziile pe care le voi lua să fie în interesul național și în conformitate cu angajamentele politice ale formațiunii pe listele căreia am fost ales. Mă oblig ca, în caz de încălcare a acestui angajament, să îmi depun mandatul de deputat”, se arată în angajamentul semnat de toți candidații blocului electoral ACUM la 21 februarie 2019.

Procesul formării unei majorități parlamentare și a guvernului a fost salutat, pe parcursul zilei de 9 iunie, de reprezentanțele diplomatice ale Federației Ruse, Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii la Chișinău. După ședința extraordinară a Parlamentului, sâmbătă, o declarație a emis și oficiul de politică externă a Uniunii Europene, de la Bruxelles. Uniunea Europeană a îndemnat la „calm și reținere”. „Reprezentanții aleși democratic trebuie să găsească o soluție prin dialog. Uniunea Europeană își reafirmă dorința de a coopera cu Republica Moldova pentru a susține un proces serios de reforme, mai ales când vine vorba de lupta cu corupția și conflictele de interese, garantarea independenței justiției și depolitizarea instituțiilor statului”, se spune în declarația citată, amintindu-se că prioritatea Uniunii Europene este adoptarea de măsuri care să „aducă un câștig tangibil cetățenilor moldoveni”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *