Criză politică în Republica Moldova: Liderii democrați spun că orice va decide Comisia de la Veneţia cu privire la hotărârile Curţii Constituţionale nu va avea efect juridic

Orice va decide Comisia de la Veneţia cu referire la hotărârile Curţii Constituţionale (CC) de la Chişinău nu va avea efect juridic, a declarat vicepreşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova (PDM), Andrian Candu, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra“ de la N4, informează Radio Chişinău.

„Sunt (avize) cu titlu de recomandare (…). Niciodată, absolut niciodată, deciziile Comisiei de la Veneţia nu au avut impact asupra deciziilor Curţilor Constituţionale din ţările membre ale Consiliului Europei. Decizia nu va avea niciun impact juridic’, a declarat Andrian Candu.

Recent, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a solicitat de urgenţă opinia Comisiei de la Veneţia în legatură cu ultimele decizii din Republica Moldova, inclusiv condiţiile de dizolvare a parlamentului de la Chişinău. Thorbjorn Jagland s-a declarat extrem de îngrijorat de ultimele evoluţii din Republica Moldova şi a chemat parlamentul ales în mod democratic, guvernul legitim şi forţele politice să acţioneze cu reţinere şi responsabilitate, se arată în declaraţia secretarului general al Consiliului Europei.

„Deciziile recente ale Curţii Constituţionale (de la Chişinău) sunt greu de înţeles şi par arbitrare în lumina textului Constituţiei şi a standardelor internaţionale de drept. Într-un stat democratic toţi trebuie sa respecte Constituţia, în caz de incertitudine este întotdeauna necesar un sfat bun şi obiectiv. Prin urmare, am decis astăzi, în calitatea mea de secretar general, să solicit avizul urgent al Comisiei de la Veneţia cu privire la ultimele decizii, inclusiv cu privire la condiţiile de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova”, a subliniat Thorbjorn Jagland.

Comisia de la Veneţia a declarat că se va pronunţa săptămâna viitoare pe acest subiect.

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis la 9 iunie suspendarea temporară a preşedintelui Igor Dodon, întrucât a refuzat să dizolve parlamentul rezultat în urma alegerilor din 24 februarie, în condiţiile în care legislativul nu a reuşit să formeze în termen de trei luni o coaliţie majoritară care să susţină un nou guvern, iar Pavel Filip, în calitate de premier cu mandatul expirat, a fost desemnat ‘preşedinte interimar’.

Pavel Filip a anunţat duminică dizolvarea parlamentului şi semnarea decretului prin care a stabilit la 6 septembrie data alegerilor anticipate, după ce Partidul Socialist şi blocul ACUM – care au împreună 61 de mandate de deputat din totalul de 101 – au creat o coaliţie şi au învestit un nou guvern, la conducerea căruia a fost numită şefa Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Noul guvern a fost invalidat de Curtea Constituţională, care, potrivit unor observatori şi presei de la Chişinău, este aservită controversatului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.

Situație tensionată în continuare

Situaţia rămâne în continuare tensionată miercuri în Republica Moldova, unde reprezentanţi ai guvernului condus de Maia Sandu, susţinut de ACUM şi Partidul Socialiştilor (PSRM), şi cei ai executivului condus de Pavel Filip, susţinut de Partidul Democrat (PDM), se acuză reciproc de uzurparea puterii în stat şi de acţiuni ilegale, potrivit presei de la Chişinău.

Astfel, Maia Sandu l-a somat pe şeful Inspectoratului General de Poliţie (IPG), Alexandru Pânzari, care se supune guvernului Filip, să nu îndeplinească ordine ilegale şi să nu participe la uzurparea puterii în stat, după altercaţia pe care acesta a avut-o cu noul ministru de interne al guvernului Sandu, Andrei Năstase, relatează Radio Chişinău.

„Fiecare acţiune ilegală în aceste zile înseamnă ani grei de puşcărie pentru complicitate sau chiar participare la uzurparea puterii în stat’, a declarat Maia Sandu, dând citire mai multor prevederi ale Codului penal în acest sens.

Totodată, ea s-a adresat tuturor funcţionarilor publici să nu îndeplinească ordine ilegale. Maia Sandu a mai declarat că în prezent sunt depuse toate eforturile pentru a debloca criza politică, dar nu a exclus ca noul guvern să cheme lumea în strada dacă PDM nu va ceda benevol guvernarea.

Maia Sandu a făcut aceste declaraţii după un incident produs în aceasta dimineaţă între ministrul de interne al guvernului sau, Andrei Năstase, şi Alexandru Pânzari la o direcţie a Institutul Naţional de Investigaţii, unde mai mulţi angajaţi care şi-au exprimat marţi sprijinul pentru noul guvern au fost suspendaţi din funcţie. Andrei Năstase nu a fost lăsat să intre în instituţie de către Pânzari. La un moment dat, între cei doi au avut loc îmbrânceli. „Nu intervin mai mult din simplu motiv că se urmăreşte escaladarea situaţiei, inclusiv reţinerea mea şi a dlui Gheorghe Bălan’, a afirmat Andrei Năstase.

Alexandru Pânzari, care a fost demis din funcţie de guvernul Sandu, a declarat că a fost demarată o anchetă de serviciu şi au fost suspendaţi din funcţie şase colaboratori ai Direcţiei nr. 6 a Inspectoratului Naţional de Investigaţii.

Marţi seara, ministrul de externe din guvernul Sandu, Nicolae Popescu, a transmis un mesaj pentru ministrul de externe în guvernul Filip, Tudor Ulianovschi, spunând că aşteaptă cu nerăbdare momentul când va primi dosarele de la acesta, pentru a se asigura că politica externă a Republicii Moldova se ghidează „în primul rând după interesele ţării şi ale cetăţenilor, nu după interesele unui partid sau altul’.

Totodată, Nicolae Popescu s-a arătat indignat de situaţia creată în preajma instituţiilor de stat, inclusiv în faţa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. „Este sub demnitatea Moldovei, sub demnitatea diplomaţilor să creeze aceasta situaţie de inconfort şi incapacitate de a îndeplini funcţia”, a subliniat Popescu.

La rândul său, potrivit Deschide.md, Pavel Filip a declarat la postul public de televiziune că puterea „trebuie transmisă unui guvern legitim”. „Nimeni nu se ţine de funcţii. Cu toţii suntem gata să părăsim fotoliile, dar puterea trebuie transmisă unui guvern legitim”, a spus Filip, care este şi prim-vicepreşedinte al PDM.

Filip a arătat că, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, şi parlamentul, şi guvernul votat de acesta nu sunt structuri legitime, ceea ce a generat, în opinia sa, blocajul politic actual.

Filip a anunţat duminică dizolvarea parlamentului şi semnarea decretului prin care a stabilit la 6 septembrie data alegerilor anticipate, după ce Partidul Socialist şi blocul ACUM – care au împreună 61 de mandate de deputat din totalul de 101 – au creat o coaliţie şi au învestit un nou guvern, la a cărui conducere a fost numită şefa Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu. Noul guvern a fost invalidat de Curtea Constituţională, care, potrivit unor observatori şi presei de la Chişinău, este aservită controversatului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *