Cu 145 de miliarde de euro datorie suntem experți în promisiuni, dar ZERO realizări. Ciucă: Avem în plan construirea unităţilor 3 şi 4 de la centrala atomo-electrică de la Cernavodă şi retehnologizarea unităţii 1

Premierul Nicolae Ciucă, lider al PNL afirmă, joi, că viitorul energetic al României arată din ce în ce mai bine, el precizând că Guvernul are în plan construirea unităţilor 3 şi 4 de la centrala atomo-electrică de la Cernavodă şi retehnologizarea unităţii 1. Potrivit acestuia, creşterea ponderii regenerabilelor în consumul energetic naţional, programul de susţinere a prosumatorilor şi măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de decarbonare vor transforma România într-un punct important pe harta europeană a energiei verzi.

”Am participat, astăzi, la semnarea unui acord între Transgaz, OMV-Petrom şi Romgaz pentru construirea unui important gazoduct, estimat la 500 milioane euro. Este vorba despre o conductă de 308 km pe direcţia Tuzla-Podişor, care va lega perimetrele de exploatare din largul Mării Negre de nodul tehnologic de la Podişor, judeţul Giurgiu. Acordul este un element decisiv în realizarea investiţiei în bogatul perimetru maritim Neptun Deep”, spune premierul în postare.
Şeful Executivului precizează că ”nodul tehnologic de la Podişor asigură legătura cu două trasee importante de transport a gazului metan: Coridorul Transbalcanic şi Coridorul Vertical, din care face parte şi conducta BRUA”.
”Prin conectarea zonei de producţie a Mării Negre de nodul Podişor, gazul românesc extras de platformele maritime va fi valorificat rapid şi eficient pe piaţa internă, dar şi pe pieţele internaţionale.
Viitorul energetic al României arată din ce în ce mai bine. Avem în plan construirea unităţilor 3 şi 4 de la centrala atomo-electrică de la Cernavodă şi retehnologizarea unităţii 1. De asemenea, creşterea ponderii regenerabilelor în consumul energetic naţional, programul de susţinere a prosumatorilor şi măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de decarbonare vor transforma România într-un punct important pe harta europeană a energiei verzi”, a mai menţionat premierul.

Împrumuturile Guvernului din februarie s-au situat la 7,3 miliarde lei, potrivit calculelor Profit.ro, semnificativ sub recordul de 55,3 miliarde lei din luna ianuarie. În timp ce, în ianuarie, statul a împrumutat foarte mult de pe piața externă și de la bănci și investitori mari de pe intern, precum și o sumă mai mică de la populație, în februarie vânzarea de titluri de stat s-a limitat la investitorii de pe piața internă, mari și mici (populația). Pentru întreg anul este nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei, 68,4 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadență, transmite profit.ro.

Costurile cu datoria publică au crescut de aproape două ori de la criza COVID-19 la circa 2% din produsul intern brut, în condițiile creșterii datoriei totale, pe seama deficitelor fiscale mari, cât și a creșterii randamentelor în ultimul an. În 2023 statul trebuie să împrumute 160 de miliarde de lei (cu circa 11 miliarde de lei peste nivelul din 2022), din care aproape 92 de miliarde de lei este necesarul pentru acoperirea datoriei scadente și circa 68 de miliarde de lei este defictul bugetar.

Ungaria păstrează primul loc din regiune, cu un nivel al dobânzilor la 10 ani la 8,8%, urmată de România. Polonia este pe locul trei, cu o rată medie de 6,6%, și Cehia pe patru cu 5,2%.

Datoria externă totală a României a crescut anul trecut cu 6,13 miliarde euro, la 142,72 miliarde euro, în timp ce investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 10,69 miliarde euro, arată datele publicate  de Banca Naţională a României, transmite RFI în urma analizării datelor Bămcii Naționale a României.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *