Cum a fragilizat pandemia Covid-19 regimul Putin
Absent în mod evident în primele săptămâni de gestionare a epidemiei de Covid-19, președintele rus s-a văzut nevoit să revină chiar dacă pe calea undelor, de la reședința sa din afara Moscovei, unde s-a izolat de coronavirus . Cu toate acestea, intervențiile sale televizate din spatele unui birou de la dacea prezidențială nu a avut prea mare efect, responsabilitățile de zi cu zi fiind lăsate celorlalți. Între timp, economia se prăbușește sub greutatea prețurilor scăzute ale petrolului și ale unei epidemii care se extinde, de la zi la zi fiind raportate peste 10.000 de noi infectări, scrie Bloomberg. Chiar și premierul s-a îmbolnăvit și a fost internat în spital. Dar și alți membri ai guvernului sunt infectați cu noul coronavirus.Liderul de la Kremlin nu a părut niciodată atât de vulnerabil.
Este adevărat că guvernele de pretutindeni s-au străduit să facă față pandemiei. Rusia, însă, luptă pe trei fronturi. În primul rând, ca și alte țări, se confruntă cu impactul sanitar și financiar direct al unui virus ce se răsândește ca focul . În al doilea rând, prețul petrolului nu pare să se revigoreze la niște valori avantajoase, în ciuda înțelegerii dintre țările OPEC + și a ieșirii timide din izolare a mai multor state ale lumii. Și nu în cele din urmă trebuie să administreze un vot popular cu privire la modificările constituționale menite să-l mențină pe Putin la putere după 2024, când se încheie mandatul său. Echilibrarea acestor trei probleme pare prea mult chiar și pentru un lider care se prezintă ca om de acțiune.
Cea mai profundă recesiune de la căderea URSS
Economia Rusiei se îndreaptă spre cea mai profundă recesiune de la sfârșitul Uniunii Sovietice. Potrivit estimărilor economistului Serghei Guriev și a altor analiști, aceasta s-ar putea contracta cu până la 9% sau 10% în acest an, mult mai rău decât în timpul crizei financiare din 2009.
Gestionarea pandemiei cu siguranță nu se va ameliora, Rusia a ajuns să depășească China la numărul de infectări. Criza Covid-19 arată starea de sănătate a sistemului de sanitar al țării, de la lipsa testelor și echipamentelor de protecție, până la lipsa paturilor în spitale. Impactul se va simți cel mai mult pe măsură ce virusul se va răspândi dincolo de Moscova .
Este cea mai mare criză politică pe care trebie să o gestioneze Putin în două decenii de când se află la putere – și asta chiar în anul în care spera să-și consolideze mega-președinția printr-un referendum pentru a-și prelungi mandatul. Această criză ar fi putut fi o opportunitate pentru a arăta avantajele guvernării cu o mână de fier, dar în schimb, a expus o structură administrativă șubredă.
În ciuda unui fond de 165 miliarde de dolari pentru zile grele, statul rus nu s-a grăbit să sprijine micile afaceri. Administrația Putin se bazează pe marile corporații pentru a nu-și concedia angajații și a acordat doar facilități modeste cum ar fi subvenții, amânări fiscale și o mărire derizorie a indemnizațiilor de șomaj.
Până în prezent, potrivit Fondului Monetar Internațional, pachetul de salvare financiară al statului rus se ridică la aproximativ 2,8% din Produsul Intern Brut, și include o mulțime de împrumuturi și plăți amânate. Este o măsură subțire care nu va ajuta țara să se redreseze. Un grup de economiști de seamă au semnalat, luna trecută, că măsurile de sprijin ar trebui să fie mai apropiate de 4,5 mii de miliarde de ruble ( 60 de miliarde de dolari), deci cel puțin 4% din PIB. Și în loc să preia frâile țării, Vladimir Putin a delegat responsabilitatea primarului Moscovei, Serghei Sobian, uni cabinet condus de un prim-ministru bolnav și unor lideri regionali slabi. Și acest lucru a început să se vadă în sondaje: săptămâna trecută, doar 28% dintre ruși l-au desemnat pe Putin când au fost solicitați să numească un politician în care au încredere.