Franța. Cum pot influenţa rezultatele de la regionale, alegerile prezidenţiale de anul viitor?

Alegerile regionale din Franţa s-au încheiat cu un singur câştigător, absenteismul, şi doi perdanţi, formațiunea prezidenţială La République en Marche şi partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională

Francezii au ignorat din nou urnele, duminică, în turul al doilea al alegerilor regionale, marcat de un eşec al extremei-drepte conduse de Marine Le Pen şi al formaţiunii lui Emmanuel Macron, şi permiţând stângii şi dreptei să revendice o dinamică nouă cu zece luni înainte de alegerile prezidenţiale, comentează AFP. Circa două treimi (66,3% ) din cele aproximativ 48 de milioane de alegători nu au participat la vot, mai puţin decât săptămâna trecută, ceea ce a marcat un record pentru alegeri de la începutul cele de-a V-a Republici, în 1958. „Tocmai am votat, dar nu are rost”, a rezumat la Strasbourg Hugues Hubert, 66 de ani, pensionar din domeniul transporturilor, cu un tricou de fotbal pe umeri, ai cărui copii nu se vor deplasa la vot.

„Să votezi la prezidenţiale, de acord, dar pentru departamentale, nu ştim nimic. Ce vor face candidaţii? N-am nicio idee”, a adăugat el. În acest context, previziunile din ultimele zile s-au adeverit: președinții de regiuni care au candidat pentru un nou mandat – de dreapta sau de stânga – au învins, iar Adunarea Națională – partid extremist de dreapta, fostul Front național – nu a cucerit nicio regiune. Dreapta și în particular partidul Republican (LR) păstrează cele 7 regiuni pe care le controla déjà și confirmă că este primul partid din Franța. Stânga, adică socialiștii, se mențin în cele 5 regiuni pe care le prezidau până acum. Corsica rămâne sub controlul liderului naționalist Gilles Siméoni. Adunarea Națională, fostul Front național, partid extremist de dreapta, nu-și câștigă pariul, adică nu reușește să se impună în nicio regiune a Franței, nici măcar în cea mediteraneană PACA (Provence-Alpes-Côtes-d’Azur) unde avea cele mai mari șanse de reușită. De asemenea, (La République en Marche , LREM, (partidul președintelui Emmanuel Macron) nu se impune nici el în vreo regiune a țării.

Dreapta franceză, încrezătoare

Mai multe personalităţi de dreapta vor dispune de un atu după victoria lor la regionale pentru a susţine că jocul pentru prezidenţiale va fi relansat, în timp ce sondajele prezic o finală Macron/Le Pen. „Toată lumea şi-a dat seama că prezidenţialele sunt de acum un joc în trei. Meciul cu doi jucători a intrat la apă”, a estimat Xavier Bertrand, fost ministru LR învingător în regiunea Hauts-de-France (Nord) şi deja candidat pentru 2022. În urma rezultatelor de ieri, partidul republican (LR) cu circa 38% din sufragii la nivel naţional, se impune drept principala mişcare politică din Franţa. Nu e de mirare că Christian Jacob, liderul partidului, afirmă răspicat că „republicanii sunt singura alternativă în faţa lui Emmanuel Macron“. Dintre cei trei mari învingători de dreapta la aceste regionale – Xavier Bertrand, Laurent Wauquiez şi Valérie Pécresse – doar primul s-a declarat déjà candidat la prezidenţialele de anul viitor. Dealtfel, încă de aseară el s-a înscris déjà în cursa din 2022 afirmând că „acest rezultat îmi dă forţa necesară să mă adresez tututor francezilor“.

Preşedinta realeasă a regiunii Île-de-France Valérie Pécresse în alegerile regionale de duminică, un fost ministru al lui Nicolas Sarkozy, nu îndepărtează, luni, la BFMTV/RMC, o posibilă candidatură în alegerie prezidenţiale din primăvara lui 2022.

”Voi reflecta la ceea ce urmează în vară”, a declarat ea, precizând că urmează să se ”consulte” în acest sens, înainte de a lua o decizie cu privire la o eventuală candidatură la preşedinţia Franţei.

”Pentru mine, totul începe acum”, declară Valérie Pécresse, care prcizează că are ”convingeri”, ”sensibilităţi” şi ”un anumit număr de valori de apărat”.

Ea pledează ca forţele dreptei şi centrului să se unească şi să decidă împreună ”un mod de departajare” în vederea desemnării unui candidat comun în alegerile prezidenţiale.

”Cred că nu mai putem juca solo”, subliniază ea, precizând că nu face niciun ”proces de intenţie” colegilor săi, dar că responsabilitatea fiecăruia este ”să joace colectiv”.

O uniune a dreptei este, în opinia sa, indispensabilă în vederea ”creării unei a treia forţe” care să-i contracareze pe Emmanuel Macron şi Marine Le Pen.

”Soluţiile noastre nu au fost niciodată atât de susţinute în ţară. Marine Le Pen a încercat din nou să ne fure, Emmanuel Macron a încercat să spună că este de dreapta. Toată lumea a venit pe teritoriul nostru, al convingerilor noastre şi soluţiilor noastre”, argumentează preşedinta regiunii Île-de-France.

Valérie Pécresse consideră că faptul că este femeie ar putea constitui un atu în cazul unei candidaturi la preşedinţia franceză.

”Cred că francezii văd în femei o formă de pragmatism, o lipsă de sectarism”, subliniază ea, salutând ”parcursuri foarte bune” ale lui Ségolène Royal în alegerile prezidenţiale din 2017.

”Ea ar fi putut câştiga dacă nu ar fi luptat împotriva altui candidat foarte bun, Nicolas Sarkozy”, apreciază ea.

”Francezii sunt mult mai pregătiţi decât partidele politice” să aleagă o femeie preşedintă a Franţei, consideră Valérie Pécresse.

Fiica fostului preşedinte francez Jaques Chirac, Claude Chirac, aleasă consilieră departamentală în departamentul Corrèze

Fiica fostului preşedinte francez Jacques Chirac, Claude Chirac, a fost aleasă consilieră departamentală în departamentul Corrèze, în zona central-sudică a Franţei, după ce a obţinut peste 70,6% dintre voturile exprimate în cantonul Brive şi i-a înfrânt astfel pe contracandidaţii uniunii de stânga.

Claude Chirac a fost aleasă în cantonul în care mama sa, Bernadette Chirac a fost o aleasă supleantă în 2015.

Tatăl său, fostul preşedinte Jaques Chirac, a fost consilier general în cantonul Meymac din 1968 în 1988.

Claude Chirac, care ”s-a gândit mult” înainte să candideze, şi-a exprimat duminică seara satifacţia faţă de victoria pe care a obţinut-o.

Noua consilieră departamentală a declarat publicaţiei La Montagne că, în urma acestui scrutin, are ”o dorinţă aprigă de a continua”, de a se ”pune în slujba oamenilor” şi de a ”aprofunda legătura” cu aceştia.

Fiica fostului preşedinte francez şi-a evocat părinţii, după victorie.

”Paşii mei la Brive, după paşii alor mei, mi-au permis să înţeleg ralitatea angajamentului lor. Sunt foarte emoţionată, iar valorile pentru care s-au bătut timp de decenii sunt foarte prezente în Corrèze. Sunt valori care mă obligă azi”, declară ea pentru La Montagne.

Claude Chirac a obţinut, în primul tur al alegerilor regionale, 58,42% din voturile exprimate, însă a intrat la balotaj.

Stânga, probleme de leadership

De partea cealaltă a eşichierului, personalităţile de stânga în funcţie au câştigat în mai multe regiuni cu alianţe între ecologişti, socialişti şi extremă-stânga. Dar niciunul dintre aleşii de duminică nu are profil pentru a participa la cursa prezidenţială, iar liderii de partid nu sunt de acord cu o singură candidatură. „Dreapta, în poziţie de forţă, întrevede posibilitatea de a perturba anul viitor reeditarea duelului Macron-Le Pen din 2017. Cu condiţia să nu se afunde într-o luptă fratricidă între diveşii pretendenţi la candidatură. Spectrul unor lupte interne se întervăd şi la stânga eşichierului. Aşadar, dacă regionalele de ieri au dat speranţe dreptei şi stângii, ele au schiţat totuşi un peisaj politic fragmentat în care două personalităţi domină mai departe, Macron şi Le Pen, favoriţii pentru prezidenţialele de anul viitor potrivit unui sondaj realizat duminică seară“ şi scrie „Le Figaro“.

O privire spre prezidenţiale de anul viitor

Dreapta franceză, mai exact partidul republican (LR), în mare dificultate după victoria lui Emmanuel Macron din 2017, poate privi cu încredere spre scrutinul de anul viitor. Motiv dealtfel pentru care patronul mişcării Christian Jacob a declarat că acest partid este „singura forţă de alternanţă“ în faţa preşedintelui în exerciţiu al Franţei. În vârstă de 56 de ani, Xavier Bertrand, preşedinte reales în Hauts-de-France este pentru moment singurul candidat de dreapta declarat la alegerile de anul viitor. In discursul său de aseară el a schiţat déjà prioritatea sa pentru a redresa ţara şi anume „reinstaurarea ordinii în faţa insecurităţii care subminează Republica“. Cu chestiunea securităţii cap de listă, Bertrand – ca şi potenţialii săi rivali de dreapta Wauquiez şi Pécresse – face cu ochiul alegătorilor tentaţi să voteze cu Marine Le Pen.

Mai ales că aceasta din urmă iese foarte prost din acest scrutin. Fără nicio regiune la activ, în mare parte din cauza absenteismului propriului ei electorat, extremista de dreapta se regăseşte într-o poziţie foarte inconfortabilă cu zece luni înaintea prezidenţialelor. În plus, pe lângă Betrand , Pécresse şi Wauquiez mai există doi potenţiali pretendenţi de dreapta la candidatura pentru prezidenţiale: Bruno Retailleau, liderul senatorilor republicani, şi Michel Barnier, fostul negociator-şef al UE pentru Brexit. Așadar, pretendenţi la dreapta nu lipsesc iar desemnarea, în noiembrie, a celui care va reprezenta partidul la prezidenţialele de anul viitor, se anunţă agitată.