Cum se raportează cehii şi slovacii la Rusia, la 50 de ani de la invazia sovietică prin care s-a pus capăt „Primăveri de la Praga”

Cehii şi slovacii comemorează, astăzi, 50 de ani de la invazia sovietică prin care s-a pus capăt aşa-numitei Primăveri de la Praga”, o perioadă în care s-a încercat reformarea regimului comunist din fosta Cehoslovacie. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, zeci de divizii ale Armatei Roşii, sprijinite de unităţi din unele ţări membre ale Tratatului de la Varşovia – Bulgaria, Germania de Est, Polonia şi Ungaria – au invadat Cehoslovacia şi au înlăturat de la putere regimul lui Alexander Dubcek, care lansase o serie de reforme politice şi economice, suspendase cenzura şi liberalizase activităţile culturale. România, deşi era stat membru al Tratatului de la Varşovia, nu a participat la invazie şi, mai mult, a condamnat-o.

Invazia a fost urmată de o perioadă de așa-numită „normalizare”, proces prin care Cehoslovacia a fost îndepărtată de proiectul așa-numitului „socialism cu față umană” și transformată într-una din cele mai dogmatice și mai pro-sovietice țări din blocul comunist.

Nu există cifre oficiale despre victimele invaziei don 1968, dar cei mai mulți istorici vorbesc despre peste 130 de morți și sute de răniți.

Militarii sovietici s-au retras din Cehoslovacia abia după căderea zidului Berlinului, la începutul anilor 1990. Astăzi Cehia, la fel ca Slovacia, este membră în NATO și UE.

Aniversarea vine pe fondul unor dispute în interiorul societății cehe pe tema relațiilor cu Federația Rusă, care are câțiva susținători influenți pe scena politică cehă actuală.

Marți, cu ocazia aniversării unei jumătăți de secol de la invazia „armatelor frățești, cum le numea propaganda sovietică, președintele Slovaciei Andrej Kiska urmează să rostească o alocuțiune televizată care va fi transmisă și în Cehia, la solicitarea televiziunii publice cehești.

Președintele ceh Milos Zeman, cunoscut pentru vederile sale pro-ruse, a spus că nu vede necesitatea să țină vreun discurs, căci el a condamnat invazia chiar atunci când s-a produs, pe când era student.

Zeman a avut mai multe remarci pro-ruse care au stârnit proteste nu numai la el acasă, ci și în străinătate – de pildă, când recomandat Ucrainei să se împace cu gândul pierderii Crimeii, și să ceară mai bine compensații bănești de la Moscova.

În zilele dinaintea aniversării ocupării Cehoslovaciei, liderul Partidului Comuniștilor din Cehia, Vojtech Filip, a declarat că invazia din 1968 a fost opera „ucrainenilor”, nu a rușilor, așa că expresia populară că atunci „au venit rușii” este incorectă. Filip a explicat că mulți conducători civili și militari ai Uniunii Sovietice erau de fapt ucraineni, în frunte cu Leonid Brejnev.

Remarcile lui Filip au fost criticate de opoziția pro-occidentală cehă și chiar de unul din liderii mai liberali ai partidului comuniștilor, Jiri Dolejs, informează europa liberă.

Cea de a 50-a comemorare a invaziei vine într-un moment când comuniștii cehi, nereformați, au cea mai mare putere politică din 1989 încoace, în schimbul susținerii unui guvern de coaliție condus de premierul populist Andrej Babis.

Printre manifestările programate la Praga cu ocazia aniversării invaziei din 1968 se numără un concert în centrul orașului, la Vaclavske Namesti, unde cetățenii neînarmați au stat în urmă cu 50 de ani în fața tacurilor sovietice venite să înăbușe mișcarea de reforme, încercând să-i convingă pe soldați să plece acasă. Pe rețelele sociale se anunța o participare masivă la adunarea comemorativă, care va fi cel puțin în parte și un protest față de președintele pro-rus Milos Zeman și premierul fost „securist” Andrej Babis.

Protest în fața ambasadei Rusiei

Aproximativ 300 de persoane au manifestat luni în faţa ambasadei Rusiei la Praga, cu o zi înainte de a fi marcată împlinirea a 50 de ani de la înăbuşirea de către tancurile sovietice a mişcării reformatoare „Primăvara de la Praga”, a constatat un jurnalist AFP.

„Nu vom uita niciodată” sau „Stop imperialismului rus” au fost două dintre bannerele manifestanţilor, care s-au reunit la chemarea mai multor ONG-uri, cu steaguri cehe, ucrainene ori ale UE şi NATO.

„Aveam 13 ani la acel moment, părinţii mei au fost persecutaţi întreaga viaţă, tatăl meu a semnat manifestul Carta 77 pentru drepturile omului. Vreau ca măcar copiii mei să aibă o viaţă mai bună”, a declarat, pentru AFP, Klara Glancova, care purta o pancartă cu mesajul : „Nu voi uita niciodată. Nu voi tăcea”.

„Există desigur paralele între invazia comunistă sovietică din 1968 şi situaţia de azi în care Rusia este practic dominată de oligarhi”, a spus Vaclav Bozdech, venit la miting cu un drapel ucrainean.

Prezent la manifestaţie, Mustafa Djemilev, liderul tătarilor din Crimeea, peninsulă anexată de Moscova, a denunţat ceea ce a numit un „caracter expansiv şi agresiv” al fostei URSS şi al Rusiei.

„Acolo, în spatele acestui gard, există mereu oameni care gândesc în acest mod”, a spus el, indicând spre clădirea ambasadei, înconjurată cu prilejul mitingului de bariere metalice şi apărată de poliţişti.

„Am elaborat o scrisoare destinată cetăţenilor ruşi în care le cerem să se ridice contra regimului actual care continuă să desfăşoare o politică imperială, la fel ca pe vremea fostei URSS”, a arătat, pentru AFP, Tomasz Peszynski, de la filiala cehă a iniţiativei cetăţeneşti „Pulse of Europe”, una dintre organizatoarele manifestării.