Cum și-au împărțit Merkel și Macron cele mai importante funcții din UE

Nominalizarea, marți, după negocieri dramatice, a germancei creștin-democrate Ursula von der Leyen, 60 de ani, medic de profesie și mamă a șapte copii, pentru postul de președinte al Comisiei Europene reprezintă o victorie a tandemului franco-german Macron-Merkel, dar o lovitură dată Parlamentului European, susțin mulți analiști.

E o victorie neașteptată pentru Angela Merkel. Au trecut în jur de 50 de ani de când n-a mai fost un german la conducerea Comisiei Europene. Dacă propunerea ar fi venit din partea lui Merkel, obiectivul nu ar fi fost, probabil, atins. Dar după ce toate alternativele au eșuat, șefii de stat şi de guvern ai UE au fost ușurați că au reușit să cadă de acord în privința unui candidat acceptabil.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost cel care i-a venit în ajutor Angelei Merkel și a adus în discuție numele Ursulei von der Leyen. Rezultatul acesta a fost însă un eșec pentru Parlamentul European cu candidații săi cap de listă („Spitzenkandidat“) . Dacă va trece de votul legislativului european, pe 15 iulie, ceea ce nu este deocamdată cu totul sigur, Ursula von der Leyen va purta de-a lungul întregului său mandat de cinci ani povara de-a fi fost un candidat de compromis, ales in extremis, pentru singurele motive că este femeie și că aparține nominal grupului conservator PPE, principala formațiune transnațională din Parlamentul European, notează europa liberă.

În Germania e considerată un politician slab, este acuzată că și-ar fi plagiat doctoratul, că a fost un prost ministru al apărării,că a angajat în condiții nu prea transparente două firme de consultanță: McKinsey și Accenture. Va fi pentru prima oară când politicieni din Franța și Germania vor ocupa simultan președinția Comisiei (von der Leyen) și cea a Băncii Centrale Europene (BCE, Christine Lagarde) și că ambele sunt femei, vorbitoare de franceză și apropiate de cuplul Macron-Merkel.

Socialiștii europeni, „profund dezamăgiţi“

Socialiştii europeni s-au declarat „profund dezamăgiţi“’ de nominalizările pentru conducerea principalelor instituţii ale UE decise în urma summit-ului maraton desfăşurat la Bruxelles timp de trei zile. „Această propunere este profund dezamăgitoare pentru noi. Grupul nostru a apărat ferm apărarea democraţiei europene şi nu vrem să dispară sistemul „Spitzenkandidat“, a afirmat Iratxe Garcia, lidera grupului Social-Democrat din Parlamentul European.

Făcând referire la Polonia, Ungaria şi Italia, care alături de alte state au blocat obţinerea conducerii Comisiei Europene de către popularul Manfred Weber sau de către socialistul Frans Timmermans, Garcia a apreciat drept „inacceptabil ca guvernele populiste reprezentate în Consiliu să excludă cei mai buni candidaţi doar pentru că ei au apărat statul de drept şi valorile noastre europene comune“. Chiar și Partidul Social-Democrat german a respins nominalizările.

„Frans Timmermans, Manfred Weber și Margrethe Vestager au fost trei candidați veritabili la conducerea Comisiei. Faptul că niciunul dintre ei nu obține acest post, ci o persoană care nu a fost votată, nu poate convinge. Astfel, încercarea de a democratiza Europa devine absurd“, a transmis tripleta aflată la conducerea SPD, formată din Malu Dreyer, Thorsten Schäfer-Gümbel și Manuela Schwesig. Reacția partenerului de coaliție al creștin-democraților prefigurează apariția unor tensiuni puternice, cu efecte deocamdată greu de anticipat, în sânul executivului federal german. Și alt partener al cancelarului Merkel, șeful Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, Markus Söder, partidul candidatului PPE Manfred Weber, a criticat înfrângerea acestuia, pe care a catalogat-o „înfrângere pentru Europa“. „Este amară pierderea democrației în spatele ușilor închise“, a spus liderul bavarez, precizând totodată că susține, totuși, nominalizarea Ursulei von der Leyen.

Oamenii lui Macron

Între cei patru propuși pentru fucții de top în UE, trei îi sunt apropiați lui Macron: premierul Belgiei Charles Michel, în fruntea Consiliului European, este un liberal francofon belgian, deci membru al Renew Europe; Christine Lagarde, în fruntea BCE, e franțuzoaică, iar Josep Borell, viitorul posibil șef al diplomației europene, vine din Spania, țara partenerului pro-european al lui Macron Pedro Sanchez.

Charles Michel este un liberal ( tehnic din Renew Europe al lui Macron-Verhofstadt-Cioloș), un apropiat al lui Macron și un pro-european convins, versat în arta compromisului și a manipulării în culise. Charles Michel a ajuns ministru de la vârsta de 25 de ani, iar premier de la vârsta de 38 de ani, din 2014. Șef al partidului liberal francofon, el a reușit să mențină o coaliție improbabilă din 2014 încoace, o coaliție de dreapta în care intră până și separatiștii flamanzi din N-VA (Nieuw-Vlaamse Alliantie).

Negociator înnăscut, el este exemplul perfect al politicianului specializat în arta compromisului de care este nevoie în postul de președinte al Consiliului. De altfel, primul președinte al Consiliului, înaintea lui Donald Tusk, a fost tot un premier belgian, Herman Van Rompuy. Prin instituțiile europene circulă o vorbă: cine poate conduce Belgia, cu toate tensiunile sale comunitare interne, poate conduce și Europa. Christine Lagarde are și ea câteva umbre, chiar dacă vine din fruntea FMI.

A fost condamnată pentru neglijență în cazul Tapie, în care, pe când ea era ministrul economiei, omul de afaceri Bernard Tapie a fost favorizat în dauna statului francez într-un proces. În fruntea Parlamentului European a fost ales, ieri, italianul David-Maria Sassoli, pentru următorii doi ani şi jumătate.Sassoli, membru al Partidului Democrat şi al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European. S-a născut la Florenţa, în 1956, este absolvent de ştiinţe politice, fost journalist, a lucrat pentru mai multe publicaţii din Roma, înainte de deveni reporter la TG3 în 1992 şi apoi, prezentator de ştiri pentru TG1. În 2007 a devenit director adjunct al TG1. A fost ales europarlamentar pe lista Partidului Democrat italian în legislatura 2009-2014.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.