Cum vor fi afectați românii de noua lege a muncii adoptată în Italia. Ministrul de Interne declară război mafiei din agricultură
După votul favorabil de săptămâna trecută din Camera Deputaţilor, Senatul italian a adoptat definitiv marţi cu 155 de voturi pentru, 125 împotrivă şi o abţinere noua Lege a Muncii, transmite AFP. Este o lege emblematică a noului Guvern populist din Italia, care limitează utilizarea contractelor pe perioadă determinată şi face concedierile mai costisitoare.
Mai exact, contractele pe perioadă determinată nu vor putea avea o durată mai mare de doi ani, faţă de trei până acum. În plus, acestea vor fi taxate cu o majorare a contribuţiei de 0,5% de la prima reînnoire, pentru maximum patru reînnoiri, de la cinci anterior. Numai menajerele sau persoanele care au grijă de bătrâni sunt exluse din aceste prevederi. Indemnizaţiile pentru concedieri abuzive cresc, în timp ce firmele care fac angajări primesc un bonus. De asemenea, firmele nu vor putea să depăşească pragul de 30% în privinţa angajaţilor temporari, notează AFP.
Firmele care au primit ajutor de la stat vor trebui să-l ramburseze dacă îşi vor reloca activitatea în cinci ani. Dacă relocarea are loc în afara Uniunii Europenii, întreprinderea va fi nevoită să ramburseze de două până la patru ori valoarea ajutorului primit. De asemenea, publicitatea pentru jocurile de noroc este interzisă.
Noua Lege a Muncii elimină „Jobs Act“, reforma din martie 2015 a fostului premier Matteo Renzi (PD). De altfel, senatorii Partidului Democrat (PD, de centru-stânga) s-au opus marţi adoptării acestei legi, un „cal de bătaie“ al ministrului Muncii Luigi Di Maio (M5S).
„Este un decret împotriva muncitorilor. Noi l-am numit «decretul şomajului»“, a apreciat senatoarea PD Valeria Fedeli. În opinia ei, noua lege aduce dificultăţi pentru recrutarea tinerilor, mai ales în sudul ţării.
„Ministrul Muncii este de astăzi «ministrul şomajului»“, a denunţat şi Renzi. Organizaţiile patronale au denunţat la rândul lor această lege.
Potrivit Confindustria, legea recent adoptată va decuraja investiţiile şi va încetini creşterea economică. Renzi consideră că Italia va pierde 80.000 de locuri de muncă în scurt timp.
Rata şomajului a atins în iunie 10,9% în Italia. În cazul italienilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, este de 32,6%, cu mult peste media din zona euro, de 16,8% în mai.
Salvini declară război mafiei din agricultură
Pe lângă noua Lege a Muncii, liderul Ligii, ministrul de Interne Matteo Salvini, a declarat marţi război reţelelor mafiote care organizează munca la negru a muncitorilor agricoli străini. „Este o problemă cu mafia. În provincia Foggia, există o criminalitate mafiotă pe care intenţionez s-o eradichez stradă cu stradă, sat cu sat, prin toate mijloacele legale“, a spus liderul extremei drepte italiene într-o conferinţă de presă la Foggia.
În această zonă, mii de muncitori agricoli africani, dar şi polonezi, bulgari sau români culeg toată vara roşii sub un soare arzător. Cu toate că aproape toţi muncesc legal, puţini dintre ei beneficiază de condiţii de muncă şi de plată cerute de lege şi mulţi sunt nevoiţi să locuiască în condiţii necorespunzătoare. Ei se află adesea la mila unor „caporali“, recrutori care au legături uneori cu reţele mafiote, care le organizează transportul şi le iau o parte din remuneraţie. Pentru a ocoli acest lucru, muncitorii agricoli încearcă adesea să se organizeze în mod autonom, pe bicicletă sau în vehicule pe care le construiesc din piese.
De ani de zile, sindicate şi asociaţii care le vin în ajutor muncitorilor imigranţi reclamă implementarea unui sistem de transport public în timpul sezonului recoltelor la Foggia. Luigi Di Maio a promis luni să suplimenteze cât mai rapid numărul inspectorilor.
„Trebuie să eliminăm o dată pentru totodeauna plaga «caporali». Un sistem ruşinos, care exploatează disperarea unor persoane pregătite să facă orice pentru a munci“, a declarat el.
Pe de altă parte, Salvini s-a declarat convins că fermitatea sa faţă de fluxul de imigranţi din Africa va da rezultate în cele din urmă. El şi-a anunţat totodată intenţia de a ataca problema „importului de sclavi“ europeni, cerând mai multă atenţie şi controale din partea omologilor săi bulgar şi român.