Cum vrea să forțeze Trump Iranul să accepte negocieri

Consilierul american pentru securitate națională, Robert O’Brien crede că este mai probabil ca Iranul să revină la masa negocierilor, acum, dupa ce Statele Unite l-au eliminat pe generalul Qasem Soleimani, unul dintre cei mai proeminenți lideri militari de la Teheran.

Această idee nu este străină de maniera în care președintele Trump gândește și operează. Pentru el, nimic nu este definitiv, dușmanul de azi, poate deveni aliatul de mâine, chiar peste noapte. Este premiza strategiei sale în Coreea de Nord, de exemplu, ca acțiune politică, deocamdată nu și ca rezultate.

Trump crede de asemenea într-o poziție de forță ca fiind cea mai în măsură să aducă succes, în cazul de față că, odată ce înțelege că America își pune în aplicare amenințările, Iranul nu va vedea altă soluție decât să se angajeze în negocieri și să facă compromisuri.

El mai crede că succesul său în afaceri și în economia americană, de când este președinte, îl fac credibil atunci când promite țărilor cu care se află în conflict că, dacă își vor schimba atitudinea și politicile, prosperitatea se află la capatul tunelului: exemplele sunt Coreea de Nord, palestinienii, tentați cu planul de pace Kushner și acum Iranul – țară despre al carei potențial economic vorbește des, notează europa liberă.

Secretarul de Stat american Mike Pompeo a declarat că asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani intervine în cadrul unei strategii globale de disuasiune, în contextul în care administraţia americană a justificat acest asasinat prin atacuri iminente, relatează Reuters. Fostul comandant al Forţei Al-Qods, însărcinată cu operaţiunile externe ale Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a regimului, a fost ucis la 3 ianuarie la Badgad într-un atac cu un avion american fără pilot (dronă) din ordinul lui Donald Trump.

Pompeo a evocat luni, într-un discurs pe care l-a susţinut la Universitatea Stanford, în California, strategia americană vizând să stabilească o ”disuasiune reală” vizând Iranul. El a apreciat că strategiile administraţiilor anterioare – atât republicane, cât şi democrate – au încurajat ”activităţile răuvoitoare” ale Teheranului. Democraţii din Congres, dar şi unii republicani, se întreabă despre realitatea unor atacuri iminente evocate de către administraţia americană.

Teheranul susține însă, pe mai multe voci, că negocieri cu Statele Unite nu reprezintă o opțiune, după uciderea generalului. O’Brien a arătat că, înainte de decizia lui Trump de a autoriza uciderea generalului Soleimani pe 3 ianuarie 2020, iranienii credeau că America va ceda în fața violențelor și presiunilor. Recentele evenimente i-au contrazis. De aici și teoria implicită ca un regim certat cu legea ca cel de la Teheran, ar înțelege doar limbajul armelor și forței.

Întrebat de ce și-au asumat Statele Unite responsabilitatea pentru uciderea lui Soleimani, O’Brien a spus că nu multe țări sunt în stare să execute astfel de atacuri și că, în cele din urma, oricum s-ar fi aflat. Există și ideea că asumarea în sine reprezintă o provocare explicită la adresa regimului de la Teheran, punându-l în situația de a decide dacă să riposteze sau nu, știut fiind care poate fi prețul ripostei. Și, în viziunea administrației Trump, regimul iranian a dat înapoi.

Pe de altă parte, Franţa, Germania şi Marea Britanie, cele trei state europene co-semnatare ale acordului nuclear din 2015 cu Iranul, au declanşat un proces de mediere, marţi, care are scopul de a forţa Iranul să revină la respectarea limitelor impuse asupra programului său nuclear, altfel riscând noi sancţiuni internaţionale.
Acest pas ar putea duce, peste câteva luni, la prăbuşirea completă a înţelegerii şi la reinstituirea sancţiunilor asupra Teheranului de către statele europene.

Oficialii celor trei state au afirmat în comunicat că nu au altă opţiune decât să ia măsuri, după escaladarea conflictului dintre SUA şi Iran, ca urmare a asasinării de către americani a generalului iranian Qasem Soleimani şi a faptului că Teheranul a anunţat că va renunţa la elemente-cheie ale acordului nuclear (JCPOA) – inclusiv o limitare a centrifugelor. Guvernul iranian a emis un comunicat care spune că programul nuclear „nu mai are restricţii operaţionale”.

Drept rezultat, europenii au spus că nu pot continua să încerce să salveze înţelegerea, fără să declanşeze „mecanismul de reglementare a diferendelor”, prevăzut în textul acordului.

Puterile europene au spus că prin declanşarea acestui mecanis încă există speranţă pentru a salva acordul şi a convinge Iranul să-şi reînnoiască participarea. Unii diplomaţi au afirmat că singura speranţă ca acest lucru să se întâmple este ca Trump să piardă alegerile prezidenţiale americane din noiembrie.

„Facem acest lucru cu bună credinţă, cu obiectivul fundamental de a menţine JCPOA şi cu speranţa sinceră de a găsi o cale de rezolvare a impasului prin dialog diplomatic constructiv, menţinând în acelaşi timp acordul şi rămânând în cadrele sale”, se precizează în comunicat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *