De Sfântul Vasile femeile beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an!

Pe 1 ianuarie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile cel Mare – episcop de Cezareea, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodo!xe şi, în acelaşi timp, primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, spitale şi aziluri pentru săraci. Sărbătoarea Sfântului Vasile, denumită în tradiţia populară şi Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului, este o zi care abundă în tradiţii, practici magice şi ritualuri.

Astfel, prima zi a anului este ziua în care fetele pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Punțile sunt făcute din rămurele de măr dulce, construite din două crenguțe, care sunt, mai apoi, plasate în locuri ascunse. De ele se leagă un mănunchi de busuioc, o pară de argint legată cu un fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele. Tradiția românească spune că dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac. Mai este și un alt ritual vechi, care ne învață că fata care vrea să afle dacă se va mărita în cursul anului sau în anii viitori, trebuie să meargă în cotețul porcilor sau în grajdul vitelor. Aici va trebui să dea cu piciorul într-un porc sau într-o vită și să rostească următoarele cuvinte: „hui etimp’ (anul acesta), „hui atimp’ (anul viitor), „hui dincolo deatimp’ (al doilea an). Dacă porcul grohăie, iar vita se mișcă la prima strigare atunci fata se mărită în lunile care vin, iar dacă se mișcă la a doua sau la a treia strigare atunci fata se va mărita peste un an sau doi. Un obicei foarte popular, în special printre, copii este „sorcovitul’. În cursul dimineţii, grupuri de copii merg „cu sorcova’. În prezent, aceasta este confecţionată de obicei din flori de hârtie, în timp ce la origine, sorcova era formată din nuiele înverzite. Copii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc uşor cu sorcova umărul celui „sorcovit’. Semnificaţia acestui obicei este transmiterea de urări de vigoare şi belşug. Un obicei săvârşit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceştia dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, insectele şi animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: „Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori’.

Ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în aceasta zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. În această zi, femeile beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *