Debutul reuniunii NATO, marcat de schimbul dur de replici dintre Trump și Merkel

Summit-ul Alianței Nord-Atlantice a debutat, miercuri, la Bruxelles furtunos.Președintele SUA, Donald Trump a declarat, la un mic-dejun de lucru cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, că Germania este prizoniera Rusiei, pentru că ea îşi trage o mare parte din energia sa de la Rusia”.

”Ei plătesc miliarde de dolari Rusiei, iar noi trebuie să-i apărărm contra Rusiei (…). Asta nu e normal”, a subliniat el. ”Germania este total controlată de Rusia”, a repetat preşedintele american.

”Ei trag 60% din energia lor din Rusia. Eu cred că este un lucru rău pentru NATO, care nu ar trebui să se producă”, a continuat el într-o diatribă contra Germaniei.

Germania își apără independența

Cancelarul Angela Merkel a apărat independenţa Germaniei în urma acuzaţiilor preşedintelui american. „Putem întreprinde propriile noastre politici, putem lua decizii independente“, a afirmat Angela Merkel, fără să-l citeze direct pe Donald Trump, la sosirea sa la un summit al NATO la Bruxelles, marcat de o virulentă diatribă a preşedintelui american la adresa Germaniei.

„Am trăit eu însumi într-o parte a Germaniei ocupată de Uniunea Sovietică. Sunt foarte fericită astăzi că suntem uniţi în libertate şi că putem spune de asemenea că ducem politici independente şi putem lua decizii independente“, a declarat Angela Merkel, originară din fosta Germanie de Est.

Trump i-a atacat, de asemenea, în general, pe membri NATO care ”nu plătesc ceea ce ar trebui” în cheltuielile lor militare.

”Noi protejăm Germania, Franţa… Noi protejăm toate aceste ţări”, a insistat el, apreciind că Statele Unite ”plătesc mult prea mult”. ”Este disproporţionat şi nedrept faţă de contribuabilii Statelor Unite”, a tunat el.

Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a replicat că Germania nu este prizoniera politicii ruseşti.

„Avem o mulţime de probleme cu Rusia, fără nicio îndoială”, a spus Von der Leyen în marja summitului Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

„Pe de altă parte, în mod cert trebuie să ţii deschise canalele de comunicare între ţări sau alianţe şi oponenţi“, a spus ea.

„Suntem aproape obişnuiţi cu aceasta până acum. Ne descurcăm“, a declarat ministrul german la o reuniune a unui think-tank care are loc cu prilejul summitului NATO de la Bruxelles. Germania nu se simte discriminată, a adăugat ea.

Ministrul german a spus că criticile lui Trump privind cheltuielile scăzute pentru apărare ale Germaniei sunt corecte, dar i-a cerut acestuia să privească dincolo de obiectivul NATO de alocare a 2% din PIB-ul ţărilor membre pentru apărare.

„Aş vrea ca omul de afaceri Donald Trump să nu privească doar la sold, ci şi la ceea ce se produce“, a adăugat ministrul, menţionând că Germania este al doilea cel mai mare contributor şi furnizor net de trupe în cadrul NATO.

Preşedintele american Donald Trump urmează să se întâlnească miercuri cu cancelarul german Angela Merkel şi cu preşedintele francez Emmanuel Macron, în contextul în care Franţa este vizată de criticile cu privire la buget.

Preşedintele Statelor Unite a părăsit Washingtonul într-o dispoziţie belicoasă, declarând, pe tonul său provocator caracteristic, că întâlnirea sa cu preşedintele rus Vladimir Putin, la Helsinki, ar putea să fie ”mai uşoară” decât summitul NATO.

Stoltenberg: Membrii NATO se contrazic, dar alianţa este mai puternică

Comentând „ieşirea“ lui Trump la adresa Germanie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg , a declarat că membrii NATO se contrazic în mai multe probleme, inclusiv în privinţa unui gazoduct construit de Rusia până în Germania, dar alianţa este mai puternică împreună şi îşi va majora bugetul alocat apărării.

Discutând cu reporterii, după ce preşedintele american Donald Trump a acuzat Germania că este „prizoniera” Moscovei in cauza dependenţei de hidrocarburi, Stoltenberg a afirmat că nu este decizia Alianţei Atlanticului de Nord dacă acel gazoduct va fi construit, ci este o decizie care trebuie luată la nivel naţional.

„În pofida dezacordurilor, mă aştept să fim de acord în privinţa faptului că suntem mai puternici împreună decât separat”, a declarat secretarul general NATO.

România vrea prezenţă sporită a NATO în Marea Neagră

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, la Bruxelles, că pentru România este foarte importantă atenţia care va fi acordată zonei Mării Negre, precizând că ţara noastră ar putea obţine o prezenţă sporită a NATO în această regiune.

El a subliniat că pentru România obiectivul principal este consolidarea posturii defensive a NATO.

„Pentru noi înseamnă lucruri foarte concrete. Noi am oferit un centru de comandă foarte important pentru a îmbunătăţi coordonarea activităţii NATO în zona noastră (…) şi pentru noi este evident foarte importantă atenţia pe care vrem să o dăm zonei Mării Negre. (…) Noi credem că vom obţine nu doar o atenţie sporită pentru Marea Neagră, ci şi o prezenţă sporită a NATO pe regiunea Mării Negre, ceea ce pentru noi este foarte important, iar brigada multinaţională va fi mult mai importantă, fiindcă ea va deveni o brigadă cu prezenţă permanentă, deci o brigadă care va constitui un pol important pentru securitatea din zona noastră, din întreaga regiune”, a declarat Iohannis, la Summitul NATO de la Bruxelles.

Şeful statului a reiterat necesitatea împărţirii echitabile a sarcinilor în NATO.

„Este necesară. Nu putem să acceptăm că unii contribuie şi alţii beneficiază şi pot să vă spun că România încă de acum câţiva ani de când am preluat mandatul a avut poziţia pe care am reafirmat-o de fiecare dată. România nu mai este de mult un simplu receptor de securitate, România a înţeles că în NATO beneficiezi de protecţia NATO, dar noi vrem să fim un furnizor de securitate pentru întreaga regiune. Ori furnizor de securitate înseamnă evident să ai forţele armate într-o formă foarte bună, foarte bine pregătiţi şi foarte bine dotaţi”, a spus Iohannis.

El a amintit că încă de anul trecut România a început să aloce 2% din PIB pentru Armată.

„Noi luăm treburile acestea foarte în serios, şi dotarea şi oferirea de securitatea, de aceea suntem prezenţi cu foarte mulţi oameni în Afganistan, suntem prezenţi în Irak, suntem prezenţi în Kosovo ş.a.m.d. Noi înţelegem din capul locului rolul nostru şi ca furnizori de securitate”, a adăugat Iohannis.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.