Declarațiile președintelui Trump privind Înălțimile Golan agită apele pe scena internațională

O schimbare a statutului Înălţimilor Golan ar fi o încălcare directă a deciziilor Naţiunilor Unite, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, relatează Reuters.

Această reacţie survine după ce preşedintele american Donald Trump a postat joi pe Twitter că ‘este timpul’ ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, teritoriu ocupat şi anexat de acesta de la Siria în urma Războiului de Şase Zile din 1967.

La rândul său, Iranul consideră că recunoaşterea suveranităţii Israelului asupra Înălţimilor Golan este inacceptabilă. Declaraţia preşedintelui Donald Trump în favoarea recunoaşterii suveranităţii Israelului asupra Înălţimilor Golan este inacceptabilă, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian.

„Această recunoaştere ilegală şi inacceptabilă nu schimbă faptul că Înălţimile Golan aparţin Siriei”, a precizat purtătorul de cuvânt Bahram Qasemi.

Declaraţia preşedintelui Donald Trump privind suveranitatea israeliană asupra Înălţimilor Golan a adus regiunea în pragul unei noi crize, a declarat vineri şi preşedintele turc Tayyip Erdogan.

„Nu putem permite să fie declarată legitimă ocuparea Înălţimilor Golan”, a subliniat şeful statului turc într-un discurs rostit în cadrul Organizaţiei de Cooperare Islamică (OCI).

UE nu recunoaşte suveranitatea Israelului în Platoul Golan

Uniunea Europeană nu recunoaşte suveranitatea Israelului în Platoul Golan, a subliniat vineri o purtătoare de cuvânt UE la Bruxelles, în urma declaraţiilor lui Donald Trump pe această temă, relatează Reuters.

Preşedintele american a apreciat că a venit vremea ca Statele Unite să recunoască suveranitatea Israelululi în acest platou, pe care trupe israeliene l-au cucerit în timpul Războiului de Şase Zile în 1967 şi pe care israelul l-a anexat ulterior, în 1981.

”Poziţia UE nu s-a schimbar”, a declarat pentru reuters o purtătoare de cuvânt a UE.

”Uniunea Europeană nu recunoaşte, conform dreptului internaţional, suveranitatea Israelului în teritorii ocupate de israel din 1967, inclusiv Înălţimile Golan, şi nu consideră că ele fac parte din teritoriul israelian”, a subliniat ea.

”După 52 de ani, este timpul ca Statele Unite să recunoască deplin Suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, care sunt de o importanţă strategică şi de securitate crucială pentru Statul Israel şi Stabilitatea Regională!”, a scris preşedintele american într-un mesaj pe Twitter.

Această recunoaştere ar marca o schimbare majoră în politica americană, înaintea vizitei pe care o va întreprinde premierul israelian Benjamin Netanyahu pe 25-26 martie la Washington, unde se va întâlni cu Trump şi se va adresa Comitetului de Afaceri Publice Americano-Israeliene (AIPAC).

„Într-o perioadă în care Iranul încearcă să folosească Siria ca o platformă pentru a distruge Israelul, Preşedintele Trump recunoaşte cu îndrăzneală suveranitatea israeliană asupra Înălţimilor Golan. Îţi mulţumim, preşedinte Trump!”, a transmis, într-o primă reacţie, Benjamin Netanyahu, pe reţelele sociale.

Declarați a lui Trump a aruncat Înălţimile Golan – un platou fertil de lângă Marea Galileii, care a fost una dintre frontierele mai liniştite ale Israelului vreme de 50 de ani – înapoi pe primele pagini ale presei internaţionale, scrie New York Times. Timp de decenii, Naţiunile Unite şi SUA au refuzat să recunoască confiscarea Înălţimilor Golan şi Cisiordaniei de către Israel în 1967, susţinând că contururile Israelului ar trebui negociate diplomatic.

Mesajul de pe Twitter al lui Donald Trump nu a venit chiar din senin. El a recunoscut deja Ierusalimul ca fiind capitala Israelului, a mutat ambasada SUA acolo de la Tel Aviv şi a tăiat ajutoarele pentru refugiaţii palestinieni. În noiembrie, SUA au votat pentru prima dată împotriva unei rezoluţii simbolice pe care ONU o adoptă în fiecare an, prin care prezenţa Israelului în Înălţimile Golan este condamnată.

Din 2011, oficialii israelieni şi-au exprimat mulţumirea pentru că Platoul Golan a avut rolul unui fel de tampon pentru conflictul din Siria.

„Vă puteţi imagina cu toţii ce s-ar fi întâmplat dacă Israelul nu era în Golan,” a spus Netanyahu, miercuri, în timpul unei întâlniri cu şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo. „Am avea Iranul pe malurile Mării Galileea.”

Ambasadorul Siriei la ONU în Geneva, Hussam Edin Aala, a avertizat, miercuri, împotriva „tentativelor maliţioase ale Israelului de a exploata situaţia şi ultimele evenimente din Siria şi din regiune pentru a consolida ocupaţia” Înălţimilor Golan, potrivit agenţiei siriene de ştiri SANA. Însă criticii lui Assad au spus că, deşi acesta şi guvernul său au vorbit destul de des despre „eliberarea” Înălţimilor Golan, au luat foarte puţine măsuri pentru acest lucru în ultimele decenii.

De unul singur, mesajul de pe Twitter al preşedintelui Trump este puţin probabil să schimbe lucrurile referitoare la Platoul Golan. Nu există negocieri privind statutul regiunii şi nici nu este probabil ca Israelul să se retragă de acolo.

Însă anunţul a fost ultimul dintr-o serie de paşi făcuţi de administraţia Trump, care au remodelat rolul SUA în conflictele dintre Israel şi vecinii săi arabi, în beneficiul guvernului de dreapta al Israelului.

Zona acoperă peste 1.000 de kilometri pătraţi şi oferă o imagine amplă asupra Siriei şi Israelului, oferindu-i importanţă militară strategică. Teritoriul a fost luat de Israel de la Siria în timpul Războiului de Şase Zile din 1967 şi, de atunci, este disputat de ambele ţări.

Războiul de Şase Zile din iunie 1967 s-a sfârşit cu victorii decisive pentru Israel, care a confiscat Platoul Golan de la Siria. Forţele siriene au început o tentativă eşuată de a revendica teritoriul în 1973. Războiul s-a încheiat cu un armistiţiu care a lăsat mare parte dintre Înălţimile Golan în mâinile israelienilor. În 1981, Israelul a adoptat o lege care a anexat efectiv teritoriul.

Însă această mişcare din urmă nu a fost niciodată recunoscută internaţional, şi o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU din acel an spunea că „decizia israelienilor de a-şi impune legile, jurisdicţia şi administraţia în Înălţimile Golan ale Siriei este nulă şi neavenită şi fără efect legal internaţional.”

Existau negocieri în curs în ceea ce priveşte Platoul Golan, dar în 2011, conflictul din Siria a introdus noi tensiuni în zonă şi a întrerupt aceste eforturi.

Înălţimile Golan nu sunt dens populate. Potrivit unor estimări, pe teritoriu sunt aproximativ 50.000 de oameni, jumătate dintre ei fiind evrei israelieni. Restul sunt în mare parte oameni de moştenire siriană, care sunt druzi, o religie care a fost descrisă ca ramură a islamului şiit.

Locuitorii druzi de pe Platoul Golan nu au vrut să obţină cetăţenie israeliană şi au menţinut o legătură puternică cu Siria vreme de decenii. În ciuda proximităţii-megafoanele şi binoclurile au conectat oamenii din Înălţimile Golan cu prietenii de dincolo de graniţă-legătura a fost testată de către conflictul devastator din Siria.

Însă, dincolo de toate, viaţa pe Platoul Golan a fost relativ liniştită în comparaţie cu alte locuri de la graniţele Israelului.