Democrația cehă este ameninţată de criza datoriilor personale care ia amploare

În Republica Cehă „democraţia este ameninţată” de „criza datoriilor personale care ia amploare” şi „subminează una din cele mai prospere economii ale Europei, trimiţându-i pe muncitori în economia neoficială, pentru a scăpa de agresivii recuperatori de datorii bancare”, scrie „The Guardian“.

Renata este unul dintre cei 863.000 de cehi – dintr-o populație de 10,6 milioane – hărțuiți de recuperatori. Aproximativ 150.000 de persoane au cel puțin 10 datorii în arierate pentru sume pe care nu cred că le vor putea achita vreodată. Multe amenzi umflate ulterior au fost luate de cehi pentru că au fost prinși fără bilet în transportul public, de multe ori pe când erau copii. Aproximativ 6.000 de cehi au fost amendați pe când erau minori, în principal pentru că au fost prinși în tramvaie sau metrou fără bilet.

„Am fost atât de înspăimântată de recuperatori pentru că au venit la părinții mei”, a spus ea, descriind un scenariu de coșmar al creditorilor flămânzi care bat la ușa. „Dacă ești debitor aici, statul te incriminează, mai rău decât dacă ești un criminal adevărat. Chiar și un criminal poate fi eliberat mai devreme pentru un comportament bun. Nu am ucis pe nimeni, nu am vrut ca firma mea să dea faliment – dar nu voi fi liberă până la sfârșitul vieții mele“, spune Renata.

Întreaga sa experiență este o dovadă a creșterii crizei datoriilor persoanelor fizice din Republica Cehă, care subminează una dintre cele mai de succes economii din Europa prin împingerea muncitorilor în economia subterană pentru a scăpa de recuperatorii agresivi de datorii.

Parlamentarii cehi sunt acum sub presiune pentru a adopta de urgență o lege care ar putea oferi o cale de ieșire pentru un număr imens de datornici ai țării. Ei vor vota, luna aceasta, o nouă lege a falimentului, după ce Senatul ceh a respins o propunere anterioară considerată prea slabă pentru a face față unei crize despre care analiștii spun că a lăsat în urmă de vieți ruinate și familii destrămate.

Renata, de 54 de ani, este datornicul tipic. Ea spune că și-a pierdut casa și a divorțat după falimentul micii sale firmei de construcție și s-a refugiat într-un sat din apropiere de Praga.

„Mi-a ruinat complet viața”, a spus ea, stând într-o cafenea din orașul industrial Kladno, la 18 km nord-vest de Praga. „Este fără speranță, nu există lumină la capătul tunelului, aș vrea să plătesc o parte din datorie, dar nu am bani sau propriețăți și trebuie să am grijă de fiica mea”.

Renata datorează circa 7 milioane de coroane cehe (272.765 euro). Potrivit experților, în Cehia funcționează una dintre cele mai stricte legi ale insolvenței din Europa și limitează falimentul celor obțin venituri din care pot achina 30% din datoriile lor, ceea ce este imposibil pentru mulți datornici care trebuie să și trăiască din venituri scăzute. Această lege trebuie să o modifice parlamentarii.

Criticii susțin că viețile cehilor sunt marcate de un sistem de recuperare punitiv de neegalat în Europa de Vest: autorități locale de transport și cele de utilități vând datorii mici neplătite către agenți de colectare privată cu marje de profit uriașe. Acest lucru face adesea ca sumele modeste să devină amețitoare, odată ce se adaugă penalitățile pentru întârziere și taxele avocaților și executorilor judecătorești. Unii debitori împrumută bani pentru a-și plăti creanțele și fac alte datorii.

„În 2006, prietena mea și cu mine am fost amendați cu 800 de coroane (aproximativ 30 de euro) atunci când am fost prinși în tramvai fără bilet”, a declarat Sam Kahakzad, producător de televiziune din Praga. „Nu aveam bani, așa că nu am putut plătit pe loc. Nu am mai știut nimic de această amendă până în 2011, când am primit scrisori în care ne somau să plătim 28.000 de coroane (1088 euro) și ne avertizau că vom fi amendați cu 10.000 de coroane (389 euro) dacă nu vom plăti într-o lună. A trebuit să fac două plăți de urgență, spune Kahakzad. ”

Umflarea amenzilor neplătite cu taxe și penalități a devenit obișnuință după reforma din 2001 care a introdus un sistem de executori privați, după ce datoriile au crescut în timpul exploziei creditării care a urmat căderii regimului comunist în fosta Cehoslovacie în 1989.

Ratele de recuperare a datoriei au crescut. Dar oamenii critică abuzurile, exacerbate de concurența dintre cei 150 de recuperatori privați – dintre care unii sunt cunoscuți pentru stilul de lucru brutal, de a intra în casele datornicilor și de a le confisca bunurile, inclusiv jucăriile copiilor – și relațiile lor apropiate cu politicieni, care au închis ochii la excese.

Criticii acestei legi subliniază faptul că creșterea datoriei sporește inegalitățile și excluderea socială și amenință democrația în aces stat fost comunismului acum membru UE. „Experiența în materie de datorii este asociată cu o mai mică încredere în instituții, cu o mai mică încredere în democrație”, a declarat Daniel Prokop, sociolog la Universitatea din Praga.

Jan Čulík, specialist în studiile cehe la Universitatea din Glasgow, a descris problema ca fiind „unul dintre principalii factori care destabilizează țara”. „Nu este surprinzător faptul că oamenii votează pentru populiști și noi oligarhi. V-ați prezenta la vot pentru politicienii „democrați“ care v-au condamnat la sclavia perpetuă a datoriilor? Sub comunism, nimic asemănător nu s-a întâmplat vreodată.

Între timp, debitorii și recuperatorii au devenit țapi ispășitori convenabili pentru populiști. Președintele ceh Miloš Zeman, care era prim-ministru la momentul adoptării actualei legi privind recuperarea datoriilor, a criticat în mod repetat această situație.

Activistul Radek Hábl a realizat o hartă interactivă care arată cum zonele cele mai îndatorate au acordat cele mai mare sprijin electoral pentru partidele populiste și pentru Zeman, care a fost reales președinte după alegerile prezidențiale din ianuarie anul trecut.