Democrația franceză e „ obosită“. Guvernul francez pregătește o campanie de comunicare ca să-i atragă pe tineri la vot

Franța suferă de o criză a democrației. Problema a fost pe deplin afișată duminică, când un număr record de două treimi dintre alegători s-au oprit la urne la alegerile regionale și departamentale. Participarea a scăzut cu 16 puncte , masiv comparativ cu ultimele alegeri regionale desfășurate acum șase ani.

Scăderea prezenței la urne nu a fost din cauza coronavirusului. Doar 17% dintre respondenții la un sondaj IFOP au declarat că pandemia a jucat în decizia lor de a nu vota. În schimb, alegerile desfășurate în ultimele 12 luni în Italia, Olanda și Germania au avut participare la niveluri aproape normale.

Pentru politologi, absenteismul record este un semn alarmant al unei crize franceze de reprezentare și apatie democratică, care a fost exacerbată de tulburarea de către președintele Emmanuel Macron a diviziunii tradiționale stânga-dreapta care obișnuia să mobilizeze în mod eficient alegătorii.

Expresia „fatigue démocratique” (oboseală a democraţiei) a fost utilizată chiar de liderul în jurul căruia au fuzionat diversele curente de stînga în regiunea pariziană, ecologistul Julien Bayou. El speră să se impună duminică, în turul doi al alegerilor regionale, în faţa unei alte personalităţi, doamna Valérie Pécresse, reprezentând așa-zisa dreaptă moderată cu afinităţi spre centru.

Valérie Pécresse este considerată de mulţi observatori ca o posibilă candidată credibilă la alegerile prezidenţiale de anul viitor. În urmă cu doi ani ea a părăsit partidul de dreapta Republicanii pentru a-și crea propria mișcare de centru-dreapta numită Soyons libres, sau, mai pe scurt, Libres, altfel spus pe românește Liberi.

Pentru Valérie Pécresse aceste alegeri regionale și departamentale reprezintă un veritabil test. Ea speră să devină, la prezidenţialele de anul viitor, principalul adversar al lui Emmanuel Macron, ceea ce de altfel ar fi benefic pentru democraţia franceză, ca un centrist să se confrunte cu o personalitate de centru dreapta și nu cu una de extrema dreaptă (Marine Le Pen).

Fără îndoială, spun analiștii, dacă democraţia franceză era deja puţin obosită înainte de izbucnirea pandemiei, Covid-19 a obosit-o și mai mult. În 2019, anul când vestele galbene au manifestat sistematic în fiecare week-end, una din temele esenţiale puse în discuţie a fost reinventarea democraţiei, eventual crearea unor noi mecanisme, de democraţie directă. S-a discutat atunci mult despre multiplicarea referendumurilor, cum este cazul în Elveţia, și chiar despre tragerea la sorţi a unor reprezentanţi ai naţiunii, pentru ca în domeniul deciziei să poată fi auzite voci total noi…

Absenteismul se mai explică și prin faptul că mulţi francezi nu sunt încă vaccinaţi și prin urmare rămân prudenţi, au preferat să stea acasă decît să riște o eventuală contaminare în birourile de vot. Tot duminică 20 iunie a fost, în Franţa, La Fête des pères, adică sărbătoarea dedicată taţilor, și deci multe familii au preferat să stea liniștite acasă… Si mai sunt și cei care au plecat pur și simplu în week-end, profitînd de vremea bună și de ridicarea tuturor restricţiilor legate de pandemie.

Absenteismul nu este însă o noutate în Franţa la alegerile regionale, senatoriale municipale sau europene. De fapt, doar alegerile prezidenţiale și cele legislative îi pasionează cu adevărat pe francezi, în oridinea indicată. Ceea ce pentru mulţi observatori ai peisajului politic echivalează cu o atitudine de iresponsabilitate. În atâtea ţări din lume oamenii și-ar dori să poată să-și aleagă liber reprezentanţii, și nu pot… Iar în Franţa alegătorii par debordaţi din cauza a prea multe alegeri libere. Din acest motiv revine în discuţie și ideea obligativităţii votului, mecanism deocamandată în dezbatere, Franţa nu l-a adoptat însă.

O altă cauză a absenteismului pare să fie reforma teritorială din 2015 când numărul regiunilor din Franţa a fost redus de la 22 la 13. Ori, s-ar părea că regiunile, devenind prea mari, cu un număr de competenţe sporit, crează un fel de confuzie în rîndurile alegătorilor, ei nu reușesc să înţeleagă care sunt adevăratele probleme și până la urmă care este adevărata miză a acestor alegeri, scrie RFI:

În general, însă, la turul al doilea al alegerilor regionale și departamentale participarea la vot este mai mare. Deci absenteismul din primul tur se explică și prin acest reflex pe care îl au francezii, de a zice: lasă, votăm duminica viitoare âînd lucrurile vor fi mai clare și când votul nostru va cântări mai mult…

Campanie de comunicare ca să-i atragă pe tineri la vot

Si fiindcă aproape 9 din 10 tineri francezi, cu vârsta între 18 și 24 de ani, nu au mers la vot duminica trecută, la primul tur al alegerilor regionale. 87% de absenteism în această tranșă de vârstă este un record absolut. Cum a fost nemaîntâlnită și prezența slabă a francezilor, doar o treime din electorat, la acest scrutin. Ca să-i atragă pe tineri să voteze duminica viitoare la turul 2, guvernul francez pregătește o campanie de comunicare.

87% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au stat acasă ; la fel și 83 de procente dintre cei puțin mai mari, cu vârstele între 25 și 34 de ani.

Două cifre care au dat de gândit executivului francez. La inițiativa lui Marlène Schiappa, ministra delegată la Cetățenie, guvernul de la Paris a decis să ia taurul de coarne. Pentru a sensibiliza publicul tânăr, pentru a-l incita să vină la vot la turul doi de duminica viitoare, executivul pregătește o campanie de comunicare pe rețelele de socializare. Iată știrea anunțată în exclusivitate de confrații noștri de la ziarul conservator Le Figaro.

Un membru al guvernului citat de cotidian e de părere că în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor, «Emmanuel Macron trebuie să le dea chef tinerilor să se scoale la 6 dimineața ca să meargă să lipească afișe electorale care să-i convingă pe oameni să voteze cu el. Iată un subiect pentru a-i mobiliza pe tineri» spune interlocutorul – anonim – citat de Figaro.

Emmanuel Macron a recunoscut după primul tur că slaba participare ar trebui să ne facă să tragem consecințe pe plan instituțional. Problema este că la turul doi, cum nu mai există decât foarte local pericolul victoriei unui candidat extremist de dreapta, nu mai există miză mare. Și deci, riscul este ca absenteismul să fie și mai mare.

In linii mari, cei care au votat – procentual – cel mai puțin la primul tur au fost tinerii, femeile și alegătorii celor două extreme, ai lui Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon.