Deși în statisticile oficiale apar doar 6.000 de cazuri, 30.000 de lucrători din sanatate au fost infectați în România de la începutul pandemiei

Aproximativ 30.000 de lucratori din sanatate au fost infectati cu COVID-19 de la inceputul pandemiei, nu 6.000, cat sustin cifrele oficiale, potrivit Federatiei Solidaritatea Nationala, care citeaza un studiu pe tema impactului pandemiei.

„Cca. 10% dintre respondenti au indicat ca au fost deja infectati SARS-CoV-2. Procentul este in cea mai mare masura aplicabil medicilor si, mai ales, asistentelor medicale. In masura in care acesta este procentul real al lucratori din sanatate care au fost infectati, am ajunge la un total de cca. 30.000 de lucratori care au fost deja infectati SARS-CoV-2, in loc de 6300 (numarul lucratorilor cunoscuti a fi fost infectati)”, afirma sursa citata, potrivit hotnews.ro.

Asistentele medicale sunt cele mai afectate, cu un procent de 50,15% din numarul total de infectari.
– Asistentele medicale: 50,15%
– Infirmiere: 18,82%
– Medici: 16,80
– Ingrijitoare: 1%
– Alte categorii profesionale: 12,58%

„18,2% dintre respondentii (113) care au declarat ca au fost infectati au indicat ca au facut o forma grava sau severa a bolii COVID-19. Cca. 28% dintre respondenti au indicat ca nu au fost testati SARS-CoV-2 (in conditiile in care cred ca ar fi fost cazul); doar cca. 36% dintre respondenti afirma ca au fost testati ori de cate ori a fost nevoie”, spun autorii studiului”.

Efectele negative ale pandemiei asupra lucratorilor din sanatate:
– Alterarea starii de sanatate
– Numeroase simptome si afectiuni determinate de utilizarea echipamentului individual de protectie
– Cresterea sarcinilor si inrautatirea conditiilor de munca
– Modificarea programului de munca in dauna salariatilor
– Deteriorarea severa a echilibrului dintre viata profesionala si viata de familie
– Semnificative perturbari ale vietii afective
– Sunt evidente efectele presiunii psihice
– Nivelul foarte ridicat de stres
– Salariatii au tot mai numeroase temeri si angoase
– Viata sociala le este profund tulburata de stigmatizarea pe care o sufera
– Sunt indicate perturbari ale atentiei
– Deficitul echipamentelor individuale de protectie genereaza o presiune suplimentara
– Calitatea serviciilor medicale este afectata negativ in multe cazuri
– Comunicarea cu pacientii si colegii este perturbata
– In unele cazuri survine o scadere a veniturilor
– Modificarile profesionale pornesc de la scaderea accesului la pregatirea continua si merg pana la schimbarea de facto a specializarii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *