Donald Trump a ajuns la Londra pentru un summit NATO tensionat

Preşedintele american, Donald Trump, a sosit luni seară la Londra pentru a participa la evenimentele care vor marca împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice, un summit care se anunţă tensionat după declaraţiile omologului său francez, Emmanuel Macron, că NATO se află în stare de „moarte cerebrală”, potrivit AFP.

Avionul prezidenţial Air Force One a aterizat în cursul serii pe aeroportul Stansted, în apropiere de Londra.

„Plec în Europa pentru a reprezenta ţara noastră şi a mă bate pentru americani în timp ce ‘democraţii care nu fac nimic’ au programat intenţionat o audiere în procedura de destituire în acelaşi moment cu NATO”, a scris pe Twitter liderul de la Casa Albă, la scurtă vreme după plecarea sa.

La 70 de ani de la înființare, alianța militară însărcinată cu apărarea Occidentului prezintă semne de fractură, spre marea plăcere a Moscovei, iar liderii aliați trebuie să găsească mijloace de readuce armonia în Organizație.

Ceea ce a fost conceput drept o sărbătorire a uneia dintre cele mai importante alianţe militare ale lumii riscă să devină un spectacol al destrămării şi de data aceasta motivele nu au legătură cu cele spuse sau făcute de Donald Trump. În timpul summit-ului de la Londra, de miercuri și joi, liderii din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord vor fi preocupaţi de alţi doi preşedinţi: Emmanuel Macron al Franței, care recent a pus la îndoială clauza apărării colective, articulul 5 al Tratatului NATO şi Recep Tayyip Erdogan al Turciei, care a pus pe jar aliaţii cu deciziile sale de a trimite trupe în Siria şi a cumpăra un sistem antiaerian rusesc.

Ca lucrurile să fie şi mai complicate, Macron şi Erdogan se insultă reciproc în public. De fapt, s-au schimbat atât de multe lucruri de când fostul premier britanic Theresa May s-a oferit să găzduiască evenimentul de două zile care marchează aniversarea de 70 de ani a NATO că succesorul său Boris Johnson poate fi iertat dacă-şi doreşte în secret ca Londra să nu fi făcut acest lucru. „Îţi voi spune din nou la NATO, prima dată verifică moartea propriului tău creier”, a spus Erdogan, adresându-se lui Macron, într-un discurs susţinut la Istanbul, vineri. El se referea la interviul pe care liderul francez l-a acordat, luna trecută, în care nu numai că a criticat Turcia, dar a descris alianţa ca fiind „în moarte cerebrală”.

Agende divergente

Cu trei state membre importante aducând agende conflictuale pe masa negocierilor de la întrunirea care are loc pe ultima sută de metri a campaniei încărcate pentru alegerile generale din Marea Britanie, evenimentul riscă să alimenteze îngrijorările în legătură cu viitorul NATO, în loc să celebreze ceea ce oficialii şi liderii alianţei numesc deseori ca fiind cea mai de succes organizaţie militară din istorie. Oficiali din SUA şi Marea Britanie s-au străduit, săptămâna trecută, să evidenţieze succesele NATO, inclusiv un simţ reînnoit de utilitate, de la agresiunea Rusiei în Ucraina, în 2014. Cheltuielile pentru apărare sunt în creştere şi NATO se extinde în combaterea terorismului, securitatea cibernetică şi acum chiar în spaţiu.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a reacţionat la felul cum Macron a catalogat alianţa. Cei doi s-au întâlnit la Paris, săptămâna trecută.

Alianța rămâne atractivă pentru est europeni

Şi alianţa continuă să fie un punct de atracţie. Macedonia de Nord, care ar trebui să adere anul viitor, va aduce numărul liderilor de la masa negocierilor din acestă săptămână la 30, față de 15, câţi erau la Căderea Zidului Berlinului, în 1989.
Astfel de realizări sunt însă eclipsate de disputa din ce în ce mai publică legată de priorităţile NATO şi ceea ce NATO ar trebui să reprezinte. Într-o aparentă tentativă de a limita dezbaterea, Germania a propus înfiinţarea unui grup de experţi care să stabilească viitoarea formă politică a alianţei. Macron a determinat-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, să reacţioneze vehement în favoarea alianţei, săptămâna trecută, spunându-le parlamentarilor de la Berlin că „Europa nu poate în prezent să se apere de una singură”. De multă vreme parte a stratului care a consolidat NATO, poziţia lui Merkel este acum ameninţată în plan intern, după ce partenerul său de coaliţie, SPD, şi-a ales o nouă conducere de stânga, mai radicală.

Un oficial american a declarat, vineri, pentru Bloomberg, că Trump ar putea prioritiza folosirea NATO pentru a contracara influenţa crescândă a Chinei.

Ce vrea Trump

Oficialul a spus că Trump va pune presiune pe aliaţi pentru a creşte cheltuielile de apărare şi a exclude companiile chineze de la construirea reţelelor mobile 5G, lucru pe care unii s-ar putea să nu fie dispuşi să-l facă. În loc să limiteze China, Macron vrea ca NATO să aibă drept prioritate lupta împotriva terorismului. 13 soldaţi francezi au murit în Mali, săptămâna trecută şi un terorist a ucis doi oameni pe Podul Londrei, vineri. Un oficial francez a afirmat că Macron plănuieşte, de asemenea, să facă apel pentru o împărţire „operaţională” mai echitabilă, complementară insistenţei lui Trump ca Europa să suporte mai mult din povara financiară a alianţei. Între timp, Erdogan cere ca aliaţii să accepte scopurile Turciei în nordul Siriei, inclusiv clasificarea miliţiilor kurde care au luptat alături de NATO împotriva ISIS drept ameninţări teroriste. Liderul de la Ankara a pus sare pe rană şi prin testarea sistemului antiaerian S-400, recent achiziţionat de la Rusia.

Şi toate acestea se vor întâmpla înainte ca preşedintele Trump să scrie primul mesaj pe Twitter de la eveniment. Trump probabil că nu va fi foarte concentrat la reuniune, dat fiind faptul că are multe probleme acasa, inclusiv o procedură de impeachment deschisă împotriva sa. „Va fi un mare tribut pentru felul cum aliaţii NATO preţuiesc instituţia dacă reuşim să trecem prin această întâlnire fără ca preşedintele Trump, preşedintele Macron sau preşedintele Erdogan să facă ceva care să dăuneze alianţei”, a spus Kori Schake, fost oficial al Consiliului de Securitate Naţională în administraţia lui George W. Bush, care este acum director adjunct al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *