Dorind să evite un nou „război al gazelor“, UE i-a chemat la discuții pe ruși și ucraineni

Uniunea Europeană i-a chemat pe ucrainenii și rușii la discuții, marți, la Berlin, pentru ca cele două părți să se pune deacord asupra tranzitului gazelor naturale prin Ucraina, pentră că actualul contract expiră la sfârșitul anului 2019, iar Europa consumă din ce în ce mai mult gaze rusești, în ciuda dorinței sale de a-și reduce dependența de Moscova, scrie AFP.

„Este clar că timpul se scurge și negocierile viitoare sunt complexe”, a declarat comisarul european pentru energie, slovac Maros Sefcovic, într-o declarație emisă înainte de întâlnire.

La discuții iau parte ministrul rus al energiei, Aleksnder Novak, ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, precum și cu reprezentanții grupului gazier rus Gazprom și a celui ucrainean Naftogaz, care se bat prin tribunale de mai mulți ani.

În timp ce cererea europeană de gaze naturale a scăzut între 2010 și 2014, tendința s-a inversat de atunci, în special din cauza scăderii continue a producției proprii în statele europene . De acest lucru beneficiază în special Rusia și compania sa de gaze naturale, Gazprom.

Cu 17% din rezervele mondiale de gaz și deținând un monopol asupra gazoductelor din Rusia, grupul Gazprom este controlat de statul rus unde deține 50,23% din acțiuni și este adesea prezentat drept o armă geopolitică puternică a Kremlinului.

Gazprom acoperă aproximativ 35% din consumul de gaze al continentului, o cotă care a crescut în ultimii ani, în pofida dorinței Uniunii Europene de a-și reduce dependența de Moscova.

Exporturile de gaze către Europa au atins niveluri record în anii 2016 și 2017, și pe fondul unei ierni deosebit de reci. În primul trimestru al anului 2018, Gazprom a anunțat din nou o creștere de 6,6% a acestor exporturi pe parcursul unui an.

Gazoducte controversate

Astăzi, gazul rusesc aprovizionează Europa prin mai multe conducte: Nord Stream 1 ajunge în Germania, două conducte de gaze ajung în Polonia prin Belarus și alte patru tranzitează Ucraina, la care se adaugă gazoductul spre Turcia și altele care aprovizionează direct Finlanda și statele baltice.

Dar Gazprom caută să instaleze noi conducte, cu sprijinul capitalului marilor grupuri europene, și să își mențină cota de piață, minimaliznd totodată tranzitul prin Ucraina.

Gigantul gazier rus speră să pună în funcțiune două noi gazoducte care să ocolească Ucraina până la sfârșitul anului 2019: TurkStream, prin Turcia și Nord Stream 2, prin Marea Baltică.

Comisia Europeană rămâne foarte precaută în ceea ce privește proiectul NordStream 2. Fără a putea să se opună, dorește să se asigure că este în conformitate cu normele pieței europene a energiei, în special în materie de concurență. Polonia și țările estice se opun cel mai mult acestui proiect.

În ciuda intenției Europei de a-și diversifica sursele de aprovizionare, sursele alternative se luptă să câștige teren.

Statele Unite, un producător important de gaze naturale, s-au angajat recent într-o ofensivă comercială în căutarea unor piețe noi.

Dar transportul de gaz lichefiat cu nave cisternă este încă mult mai scump decât cel transportat prin conductele rusești.

În mod similar, grupul britanic BP a lansat în luna iulie exploatarea unui zăcământ gazier uriaș în Azerbaidjan, care va fi prima legătură a unui coridor de gaze gigant (Coridorul de Sud), ce va permite Europei să se aprovizioneze via Turcia, Grecia, Albania și Marea Adriatică.

Acesta ar trebui finalizat până în 2020. Însă, potrivit experților, acest proiect bate pasul pe loc (lansat la începutul anilor 2000) și va acoperi, în cele din urmă, doar 2% din cererea europeană.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.